Într-un document emis la sfârșitul lunii mai, gigantul financiar JP Morgan Chase cere înlăturarea constituțiilor democrate introduse într-o serie de țări europene după cel de-al Doilea Război Mondial și instalarea unor regimuri autoritare.
Documentul de 16 pagini a fost emis de către grupul Europe Economic Research din cadrul JP Morgan și numit “The Euro Area Adjustment—About Half-Way There” (Reglarea Zonei Euro- la jumătatea drumului, n. tr.). Documentul debutează cu observația conform căreia criza din Zona Euro are două dimensiuni.
Pe de o parte, afirmă documentul, sunt necesare măsuri financiare pentru a face posibil ca acele case importante de investiții precum JP Morgan să poată să culeagă profituri uriașe în urma activităților speculative din Europa. În al doilea rând, susțin autorii, este necesară impunerea unor reforme politice menite să suprime opoziția împotriva măsurilor deosebit de nepopulare de asuteritate la comanda băncilor.
Raportul exprimă mulțumire în urma implementării unui număr de mecanisme financiare de către Uniunea Europeană pentru a pune la adăpost interesele băncii. În acest sens, menține studiul, reforma în Zona Euro este pe jumătate făcută. Totuși, raportul atrage atenția că este nevoie de mai multă acțiune din partea Băncii Centrale Europene.
Încă de la izbucnirea crizei financiare globale din 2008, Banca Centrală Europeană a oferit prin intermediul bail-out-ului trilioane de euro pentru a le permite să-și șteargă imensele datorii și să pună în mișcare noile activități de speculații. Cu toate acestea, nu este destul de mulțumitor pentru cei de la JP Morgan, care cer o reacție mult mai dramatică din partea celor de la Banca Centrală Europeană față de criză.
Cele mai dure critici din document, în orice caz, sunt adresate guvernelor naționale care au implementat mult prea târziu tipul de măsuri autoritare necesare pentru a impune austeritatea. Procesul așa-zisei reforme politice, observă studiul, „de-abia dacă a început”.
Pe la sfârșitul documentului, autorii explică la ce anume se referă când menționează reforma politică. Ei scriu: “În perioada de început a crizei, s-a crezut că aceste probleme legate de moștenirea națională erau de sorginte economică în principal, dar a devenit evident că există probleme politice la periferie, care, în opinia noastră, trebuie să se schimbe dacă se dorește ca Uniunea Monetară Europeană să funcționeze pe termen lung.”
Apoi, documentul detaliază problemele din sistemele politice ale țărilor periferice din Uniunea Europeană: Grecia, Spania, Portugalia și Italia- care au fost în centrul crizei datoriilor în Europa.
Autorii scriu: “Sistemele politice periferice au fost întemeiate după sfârșitul dictaturii și au fost definite de către acea experiență. Constituțiile tind să manifeste o influență socialistă puternică, reflectând puterea politică pe care au câștigat-o partidele de stânga după înfrângerea fascismului.
Sistemele politice din jurul zonei periferice tind să manifeste în mod obișnuit câteva dintre următoarele caracteristici: președinți slabi, protejarea prin constituție a drepturilor de muncă, sisteme care susțin clientela politică, existența dreptului de a protesta dacă se fac schimbări nedorite în statutul politic deja existent. Neajunsurile acestei moșteniri politice au fost dezvăluite în perioada crizei.” Indiferent că raportul celor de la JP Morgan conține o serie de inadvertențe istorice, nu încape nicio îndoială că autorii doresc ca guvernele să adopte un statut de putere de tip dictatorială pentru a duce la bun sfârșit procesul de contra-revoluție care se desfășoară deja în întreaga Europă.
În realitate, nu există nimic de sorginte socialistă în legătură cu aceste constituții întemeiate în întreaga Europă în perioada de după război. Astfel de constituții au fost menite să asigure puterea burgheziei în condiții în care sistemul capitalist și agenții săi politici au fost compromiși de către crimele regimurilor fasciste și dictatoriale.
Constituțiile statelor europene, inclusiv cele ale Italiei, Spaniei, Greciei și Portugaliei, au fost elaborate și implementate în colaborare cu partidele socialiste și comuniste din țările respective, care au jucat un rol important în demobilizarea clasei muncitoare și a pemis burgheziei să-și mențină puterea.
În același timp, oricum, clasele conducătoare discreditate din Europa erau foarte conștiente că Revoluția din Rusia a rămas un jalon politic pentru mulți muncitori și s-au simțit obligate să facă o serie de concesii în favoarea clasei muncitoare pentru a evita o revoluție- sub forma concretă de protecție socială și constituțională, inclusiv prin acordarea dreptului de a protesta, pe care JP Morgan ar dori acum să-l abolească.
Într-o anumită măsură, reproșurile adresate guvernelor europene de către cei de la JP Morgan sunt oarecum neîndreptățite, deoarece în întreaga Europă, guvernele au recurs la măsuri polițienești pentru a suprima opoziția față de politicile lor.
În Franța, Spania și Grecia, ordonanțe de urgență și forța militară au fost folosite pentru a înnăbuși grevele. Constituția adoptată de Grecia în 1975, în urma căderii dictaturii colonelului, nu a împiedicat guvernul grec să concedieze în masă muncitori. De asemenea, în anumite țări in Europa, partidele aflate la conducere încurajează dezvoltarea partidelor neofasciste, cum este de exemplu mișcarea Zori de Aur în Grecia.
În orice caz, pentru JP Morgan, aceste lucruri nu sunt destule. Pentru a evita o revoluție socială în următoarea perioadă, avertizează analiștii săi, este nevoie ca guvernele capitaliste din întreaga Europă să acționeze cât mai repede cu putință pentru a impune forme de conducere dictatoriale.
La finalul acestui document, autorii au prezentat o serie de scenarii care, susțin ei, ar putea să rezulte din eșecul din partea guvernelor europene de a impune sisteme autoritare. Aceste variante includ: “1) prăbușirea mai multor guverne orientate spre reformă în partea sudică a Europei, 2) prăbușirea sprijinului pentru euro sau Uniunea Europeană, 3) o victorie electorală evidentă pentru partidele radicale anti-europene undeva în regiune sau 4) incapacitatea de a mai guverna în mod eficient unele state-membre odată ce costurile sociale (în special șomajul) vor depăși un anumit nivel.”
Aceasta este vocea veritabilă a capitalului finaciar. Trebuie să menționăm că JP Morgan este adânc implicată în operațiunile speculative care au devastat viețile a sute de milioane de muncitori în toată lumea. În luna martie a acestui an, un comitet al Senatului american a emis un raport de 300 de pagini referitoare la practicile ilegale și fraudele comise de JP Morgan, cea mai mare bancă din Statele Unite și cel mai mare jucător pe piața financiară mondială. În ciuda dezvăluirilor detaliate din acest raport, nu se va lua nicio măsură împotriva directorului băncii, Jamie Dimon, care se bucură de încrederea personală a președintelui Statelor Unite.
Aceeași bancă își permite acum să dea lecții guvernelor. La 70 de ani de la preluarea puterii de către Hitler și Naziști în Germania, având consecințe catastrofice pentru Europa și restul lumii, JP Morgan inițiază cererea adoptării de măsuri autoritare pentru a suprima clasa muncitoare și pentru a le distruge drepturile sociale.
Daca nu il suprimam pe CEAUSESCU lui nu ii sunau astfel de ordine. Nici nu ii baga in seama. El ne belea pe noi de maniera ca economia romana luata ca un SRL sa fie pe profit pe forte proprii si nu pe FMI, BM, UE, BERD, etc. Consumam ceva mai putin decat produceam, deci nu consumam miile de kw ca sa aflam cum a ramas Crudutza gravida sau cum se despart doi tigani. Nici nu cheltuiam benzina ca tineretul sa faca concursuri noaptea de liniute cu masini tunate, nici NASTASII, VIDENII, OPRISANII, VERESTOYY, DRAGNII, si alte asemenea hiene nu ar fi avut in veci cetati construite pe banii tarii si noi, tara cica sa nu avem cale de a face ceva in sensul acesta. Si, ohooo cate se pot micsora ca ROMANIA SRL sa devina rentabila si sa nu o interreseze prea mult de JPMorgan et. co.
Ei, din acest raport se vede cine conduce lumea si ce ne asteapta pe viitor; pentru cei care inca mai cred in “democratie” si in “statul de drept”, in sfarsit, le pot spune cu mana pe inima: dragilor, zana maseluta nu e un personaj de poveste, e cocota masculina din conducerea J. P Morgan Bank.