Printre altele, diversiunile legionare, tipic bolşevice/neomarxiste/neoliberale.Unul vedea legionari purtători de “steaguri verzi” în toţi contestatarii, inclusiv în Piaţa Universităţii, celălalt imaginează o legătură obscură de finanţare între BOR şi un “trust de presă şi situri legionare”. Neoliberalismul a preluat masiv din tiparul și retorica propagandei (neo)marxiste. Biserica fiind elementul comun al luptei ideologice. De ce se întâmplă asta o să vedem imediat.
Ambii, şi Ion Iliescu şi Moise Guran aveau/au un public de creduli – ai lui Guran sunt cei care stau în cutiile de gipscarton ale corporaţiilor, cititorii de Hotnews.
Propagandiştii nu mint “normal”. Ei emit o minciună colosală, care nu doar că neagă adevărul, ci îl atacă frontal, îl desfiinţează, îl corupe până la pervertire. Publicul lor, prin excelenţă naiv, nu-şi poate imagina că există cineva care poate minţi atât de colosal şi cu atâta firesc. De asemenea, importantă este repetiția. “O minciună repetată de o mie de ori rămâne o miciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Ministrul Propagandei naziste, Goebbels.
De ce îşi duce războiul de propagandă cu Biserica noua specie de ideologi ai neoliberalismului cum este Moise Guran, aşa cum înainte o duceau Tismăneanu, Brucan sau Florian? Pentru că nu există duşman mai mare al utopiilor politico-sociale decât creştinismul ortodox.
Asta putem observa şi la părinţii utopiei comuniste, care spuneau despre români că sunt complet refractari la ideologie: „Românii sunt un popor fără istorie, destinaţi să piară în furtună revoluţiei mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi vor rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţa, în general, reprezintă prin ea însăşi un protest contra unei măreţe revoluţii istorice. Dispariţia lor de pe faţă pământului va fi un pas înainte.” (Karl Marx şi Friedrich Engels, OPERE COMPLETE, vol. 8, pag. 229)
Sigur, la acea vreme românii erau în majoritate covârşitoare ţărani, insuportabili şi astăzi ideologilor neoliberali ca fiind depozitari ai Tradiţiei.
Reţineţi însă ideea Părinților Comunismului: poporul român va dăinui numai în cazul în care nu se ajunge la “extirparea sau pierderea caracterului lor naţional”.
Adică nimic altceva decât doreşte astăzi şi Moise Guran, care are fobia Tradiţiei, implicit a Ortodoxiei. Pentru că nu poţi să faci un imperiu mondial, nu poţi crea utopii politico-sociale cu oameni credincioşi. De aceea şi campania lui permanentă împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Anii tecuti inventa sume fantasmagorice prin care BOR ar fi fost finanţată, astăzi imaginează o cabală prin care Biserica stipendiază extremismul.
Antiprofetul Moise crede că prin minciună propagandistică îşi va purta “poporul” (publicul credul) prin deşertul ideologic la destinaţie, în Proiectul Globalist. El visează la o “Românie curată”, în fapt curăţată de orice element definitoriu al fiinţei naţionale.
Răspunsul românilor este unul ferm: bisericile sunt din ce în ce mai neîncăpătoare. Şi am prieteni atei, dar care au alergie la ideologie, ce şi-au propus să finanţeze Catedrala Mântuirii Neamului.
Nu va puneţi cu noi! Suntem un neam de contrarevoluţionari născuţi, iar nu făcuţi!
Autor: Iulian Capsali
Sursa: Iulian Capsali
de ce pierzi timpul cu ratatul ala de GURAN
Mie mi se pare ca IC a raspuns dsetul de bine. Cred ca problema de fond era urmatoarea: are Biserica un rost in lumea romaneasca, un rol pozitiv, la fel ca scoala, spitalul. politia, etc., sau nu? Asta ii separa de fapt pe interlocutori: o judecata de valoare. Daca raspunsul la intrebare e da, Biserica are o funcite esentiala in soc. romaneasca, atunci intr-adevar, problema, asa cum o prezenta M.G. era o falsa problema, cum bine a subliniat I.C. Daca Biserica nu este o institutie depasita si inutila, asa cum considera secularistii de gen M.G., atunci de ce sa luam de la Biserica ca sa dam la sanatate, mai degraba decat sa luam de la invatamant ca sa dam la sanatate? Sau de ce sa finantam Biserica din bugetul local si invatamantul din bugetul central si nu invers?La limita, intrebarea era una simpla: e omul numai trup, sau mai are si un suflet? Daca are si un suflet, trebuie sa ne ocupam si de el, si sa dam bani si pentru asta, chivernisindu-ne cum putem in functie de cati bani avem. Nu putem sa opunem turpul-sufletului, sau viceversa, renuntand la unul ca sa ne ocupam de celalat. Trebuie sa ne ocupam de omul intreg. M.G. considera ca omul e numai trup. I.C. considera ca are si un suflet. E dreptul lor sa vada lucrurile diferit. Ceea ce conteaza insa in dezbaterea de fata este ca cei 99% de romani care se declara crestini, prin asumarea publica a acestei identitati, afirma implict ca omul are si un suflet: ca asta invata Crestinismul. Iar de aici urmeaza o consecinta logica: finantarea Bisericii, intr-un mod sau altul. Metoda finantarii se poate discuta, dar la fel se poate discuta metoda finantarii si pentru celelalte servicii publice, si in nici un caz nu pot fi puse deasupra Bisericii. Ramane de vazut insa cati dintre cei 99% care se declara crestini sunt capabili sa duca rationamentul pana la capat si sa accepte si concluzia practica. Oricum, numarul celor care sustin finantarea Bisercii va fi mult mai mare decat numarul celor care se opun, iar in dezbaterea publica asta conteaza. Romanii au dreptul sa faca ce vor cu banii lor, independent de ce gandeste ultraminoritatea secularista. Asta daca traim intr-un stat democratic: care nu-i totuna cu un stat secularist. Raskolnikov