Încercăm să folosim sinonime nobile pentru a truca o realitate macabră. În loc de faliment spunem insolvență, acordând șanse imaginare unui eșec politico-economic anunțat.
În insolvență era și Oltchimul, nu-i așa? Acum se mai aude ceva de această întreprindere strategică?! O altă găselniță plină de ridicol și lacrimi este situația autostrăzii Bechtel. Numai că ea nu a fost finalizată, dar statul român are de plătit o sumă enormă pentru această „nefăcută”.
Vom afla oare cine trebuie să plătească? Sau și acest eșec va fi trecut la categoria „se acoperă de la bugetul de stat?! Precum Bancorex, Caritas etc., adică tot din banii proștilor.
Paralel cu această minciună sfruntată se acționează în disperare de cauză în albirea trecutului apropiat al unor personaje grotești. Până și copiii de grădiniță aflaseră de sintagma „Felix și Dunărea”. Aceiași copii de grădiniță s-au plictisit de trecutul lui Sorin Roșca Stănescu, transformat peste noapte în erou liberator.
Din nefericire, această albire forțată ne costă foarte mult. Tocmai în zilele noastre când e atât de simplu de a recupera textele lor din trecut și de a le republica în ziare! Astăzi, ex-premierul Adrian Năstase își lansează cărți în lumina blitz-urilor. A devenit volen-nolens un simbol al USL-ului. Ieri, presa antifesenistă îi punea în spate tot negativismul FSN-PSD. Constatăm cu stupoare că aceiași jurnaliști, contestatarii de ieri, astăzi au devenit promotori ai moralității și justiției din perspectivă USL, având o atitudine inversă a ceea ce sprijineau ieri.
Nu ne-am dorit niciodată „după răsturnarea lui Băsescu” ca viața socială să se înrăutățească, dimpotrivă: dar luciditatea ne obligă să arătăm cititorilor că noua putere (care numără foarte mulți „foști”) ar putea salva România. Dar actuala clasă politică, un fel de șandrama post-băsesciană, evoluează între ipocrizie și insolvență.
Autor: Adrian Majuru
sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu