Tarile baltice au fost cele mai afectate de criza economica. Economiile Estoniei, Letoniei si Lituaniei au crescut in perioada dinaintea crizei cu ajutorul creditelor pentru consumul din retail si al speculei imobiliare, la fel cum a crescut economia Romaniei. La un moment dat, creditarea constituia peste 80% din PIB-ul acestor tari. Excesele speculei imobiliare au fost atat de mari, incat ramurile productive ale economiei au devenit, practic, inexistente pentru ca aproape toti cetatenii apti de munca au migrat in sfera constructiilor sau a serviciilor imobiliare, ceea ce era firesc in conditiile in care preturile la active imobiliare se aflau in crestere galopanta. La fel ca in Romania, clasa politica a fost ferm convinsa ca nu se poate intampla nimic ce ar putea opri cresterea economica si ca efectele crizei financiare globale nu se vor resimti in Europa de Est. Criza a lovit din plin economiile tarilor baltice si a distrus iluziile politicienilor.
In contextul vizitei delegatiei FMI la Bucuresti si al negocierilor pe care le poarta guvernul Basescu-Boc pentru un nou imprumut (conform declaratiilor reprezentantilor patronatelor, care s-au intalnit cu Jeffrey Franks), este interesant sa comparam actiunile intreprinse de tarile baltice care au suferit din cauza crizei globale. Spre deosebire de guvernul Basescu-Boc, care va trebui sa se confrunte cu o scadere economica de 1-2% (daca se indeplineste scenariul cel mai optimist), guvernul de la Vilnius a constatat ca Lituania a iesit din criza in al doilea trimestru din 2010, cu o crestere de 1,1%. Daca analizam ramurile economiei care au contribuit la aceasta crestere, observam ca cea mai mare pondere o au exporturile. Companiile exportatoare au avut cresteri atat de mari, incat au reusit sa compenseze scaderea inregistrata in sfera consumului si a constructiilor.
In cazul Lituaniei, avem un exemplu stralucit de implementare a unui program anti-criza care se bazeaza pe principii economice sanatoase. In primul rand, in loc sa incerce in mod disperat “resuscitarea” modelului economic din perioada 2004-2007, guvernul nu a mai incercat sa stimuleze in vreun fel constructiile sau sa sustina piata imobiliara prin acordare de garantii guvernamentale. Guvernul Basescu-Boc a procedat invers, incercand disperat sa salveze investitiile imobiliare ale baronilor PD-L prin programul Prima Casa. A doua diferenta fundamentala intre strategiile celor doua guverne consta in atitudinea fata de achizitiile publice. In cazul Lituaniei, a fost implementat un cuasi moratoriu pentru cheltuirea banilor statului pe orice altceva decat pe bunurile si serviciile imperios necesare mentinerii functiilor de baza ale structurilor statului. In cazul Romaniei, cheltuielile bugetare cu bunuri si servicii in 2010 au crescut cu 59% fata de cheltuielile din 2009, ceea ce a contribuit decisiv la cresterea deficitului bugetar. Este lesne de observat ca principalele masuri ale guvernului Basescu-Boc sunt diametral opuse fata de masurile de succes din Lituania. De ce am ajuns sa fim condusi de un guvern care actioneaza in modul cel mai distructiv posibil? Guvernarea Boc este expresia distilata a clasei politice dambovitene si este caracterizata de o mentalitate fanariota. Prioritatea guvernului a fost mentinerea fluxurilor financiare de care beneficiaza oligarhia clepto-securista, care s-a obisnuit sa capuseze statul fara pic de jena.
Instrumentul-cheie care a fost utilizat de guvernul de la Vilnius a fost sistemul bancar lituanian care a finantat sectorul exportator al economiei. Spre deosebire de Romania, in Lituania exista banci care nu sunt controlate de capital strain si care sunt dispuse sa crediteze economia reala. In cazul sistemului bancar din Romania, peste 90% din piata bancara este detinuta de banci cu capital strain, iar bancile controlate de stat, CEC si Eximbank, sunt anemice din punct de vedere institutional si nu contribuie cu nimic la relansarea economiei.
Guvernul Basescu-Boc stie o singura metoda de lupta impotriva crizei si nu doreste sau nu poate sa faca altceva decat sa se imprumute, fara a tine cont de efectele pe termen mediu si lung ale unei astfel de “strategii”. Viitorul nostru este deja amanetat. Daca guvernul Basescu-Boc este lasat la guvernare, atunci va fi amanetat inclusiv viitorul copiilor nostri. Trebuie sa gasim raspunsul la intrebarea fundamentala: daca electoratul dintr-o tara post-sovietica a gasit politicieni competenti si responsabili pe care i-a pus la guvernare pe timp de criza, de ce noi nu reusim sa o facem?
sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu