Mai întîi. Sîmbătă am făcut un interviu împreună cu Dan Duca cu Victor Ponta. A ieşit interesant zic eu, în orice caz mai calm şi cu unele păreri şi despre stînga şi social democraţie, modelul Tony Blair şi chiar TTIP.
Apoi, văd că specialişti în economie cer în cor să nu se mărească salariul minim pe economie. Nu cred că există ţară în UE în care o asemenea scrisoare să fie posibilă fără scandal. La noi e semnul emancipării. Textul e aici. Se porneşte de la ideea că se dau prea mulţi bani la negru. Ok. Dar asta e DIN CAUZA SALARIULUI MINIM? Este aceeaşi inversiune puternic ideologizată care face şi din anticorupţie vehiculul statului minimal: în cazul de aici, faptul că mulţi din privat sînt plătiţi la negru nu s-ar datora slabei supravegheri din zonă, nici măcar impozitului uriaş pe muncă şi mic pe capital (chiar, scrisorele cu scăderea CAS la angajator n-am văzut!), se datorează salariului minim pe economie, după specialiştii noştri. Singura soluţie e să nu mai avem prag minim pentru că-i defavorizăm pe cei săraci! Singura lor şansă e să lucreze pe salarii şi mai mici.
Ne daţi ori nu ne daţi
Să continuăm în acelaşi spirit. Au apărut reclamele cu şefi care rîd de angajaţi. Foarte amuzant. Propun o serie întreagă despre cum şi-o mai iau angajaţii din România. Se pare că ne placem să rîdem de noi înşine, că oricum sîntem nişte putori şi nu ne merităm nici un fel de drept. Biciuieşte-mă, şefu’, fă-mă să rîd şefu’.
Sursa: VoxPublica
Adauga comentariu