Analize și opinii Cultură și Familie Politică

Insolventa primariilor si incalcarea Constitutiei

Românii din ţară şi cei din străinătate au aflat de la conducătorii României şi de la manipulatorii de opinie că, după mari sacrficii făcute de cetăţeni şi nu de politicieni, a fost depăşită criza financiară şi perioada de recesiune economică. Stăpânii străini ai României, cei de la Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.), Banca Mondială şi Comisia Europeană (Guvernul internaţional de la Bruxelles) le-au comunicat cetăţenilor români că în anul 2013 ţara noastră va înregistra o creştere economică de circa 1 la sută şi se va încadra în deficitul bugetar aprobat. În acest context, românii nu înţeleg, deocamdată, de ce Guvernul Ponta 2 a aprobat, în ziua de 21 mai a.c., Ziua Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena, Ordonanţa de Urgenţă nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 299/24 mai 2013. Nedumerirea românilor sporeşte aflând că:

1) În baza Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 85, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu Ministerul Finanţelor Publice aveau obligaţia să elaboreze un proiect de lege referitor la insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale. Guvernul Tăriceanu nu a respectat prevederile legale şi, ca urmare, alegătorii români au acordat şi mai multe voturi pentru candidaţii P.N.L. în actualul Parlament.

2) În anul 2010, Guvernul Boc a înaintat la Parlament un proiect de lege privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat şi aşteaptă votul final în Camera Deputaţilor.

3) Prin O.U.G. nr. 46/2013 se încalcă dreptul de proprietate privată garantat de articolul 44 din Constituţia României şi nimeni nu sesizează Curtea Constituţională!

Sfidând Parlamentul, unde are susţinere de peste 70 la sută, Guvernul Ponta 2 a adoptat O.U.G. nr. 46/2013, la solicitarea expresă a Fondului Monetar Internaţional, care a avertizat cu neintrarea scrisorii de intenţie a României în boardul F.M.I. şi cu denunţarea Acordului stand-by cu ţara noastră. După 7 ani de la aplicarea Legii nr. 273/2006, Guvernul Ponta 2 motivează O.U.G. nr. 46/2013 de apariţia unor „situaţii urgente şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“ şi de necesitatea respectării „angajamentelor asumate cu organismele financiare internaţionale“. Adevăratele motive care au stat la baza O.U.G. nr. 46/2013 sunt cel puţin următoarele:

1. Facilitarea dobândirii de noi proprietăţi imobiliare de către Ungaria pe teritoriul României, în special în Ardeal, pentru a putea argumenta Diktatul de la Bruxelles, pregătit pentru anul 2014.

2. Sprijinirea faptică a „Proiectului Israel în România“, care se derulează de peste 23 de ani şi care are ca scop final „mutarea“ Statului Israel pe teritoriul ţării noastre, în Grădina Maicii Domnului, în Adevărata Ţară Sfântă (aşa cum scrie pe tăbliţele de aur de la Sinaia), în Dacia Edenică.

3. Desfiinţarea, prin comasare, a sute de comune româneşti.

4. Susţinerea demersurilor de regionalizare a ţării noastre, impuse de la Bruxelles şi agreate de Budapesta, vizând asigurarea condiţiilor pentru dezmembrarea teritorială a României şi ştergerea ei de pe harta Europei.

5. Îmbogăţirea reţelelor de asasini economici şi asasini politici străini şi autohtoni, prin vânzarea la preţuri derizorii a imobilelor aflate în patrimoniul privat al unităţilor administrati-teritoriale obligate să intre în insolvenţă.

6. Sfidarea voinţei alegătorilor, exprimată la alegerile locale din iunie 2012, prin suspendarea din funcţie şi preluarea atribuţiilor de primar sau preşedinte al Consiliului judeţean, pe perioada insolvenţei, de către un administrator judiciar, persoană fizică sau persoană juridică, având ca principal obiectiv (nedeclarat public) înstrăinarea celei mai mari părţi din averea privată a unităţii administrativ-teritoriale.

7. Lezarea demnităţii şi jefuirea locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale intrate în insolvenţă din cauza şi prin politicile guvernelor post-decembriste.

8. Umilirea celor care au fost aleşi, în iunie 2012, în funcţiile de primari, preşedinţi de Consilii judeţene, consilieri locali şi consilieri judeţeni, prin încălcarea Legii administraţiei publice locale.

9. Ignorarea existenţei şi voinţei structurilor asociative ale administraţiilor publice locale.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, liderii U.S.L. (probabil, Uniunea Solicită Lichidarea) nu le-au spus şi nici nu le-au promis alegătorilor că după cucerirea Puterii vor acţiona pentru lichidarea Oltchim, Poşta Română, C.F.R. Marfă, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Tarom, Romaero, Întreprinderea de avioane Craiova, I.A.R. Ghimbav, Cuprumin Abrud şi altele, pentru intrarea în insolvenţă a Primăriilor, precum şi pentru desfiinţarea a încă 500.000 locuri de muncă pe calea disponibilizărilor, în anul 2013.

În Holocaustul împotriva Poporului Român, cel mai mare din Istoria omenirii, desfăşurat în lagărul de exterminare România, a venit rândul lichidărilor în unităţile administrativ-teritoriale!

Până acum, regimurile post-decembriste se plâng că nu au suficiente venituri la Bugetul de Stat pentru că:

a) au lichidat peste 6 milioane locuri de muncă, adică cea mai mare bogăţie a Poporului Român, închizând unităţile economice care funcţionau şi ofereau locuri de muncă pentru toţi cetăţenii majori, în toate satele, comunele, oraşele şi municipiile, asigurând, totodată, venituri mari la bugetele locale în vederea autofinanţării;

b) au dat bogăţiile naturale ale Poporului Român la cele mai mici redevenţe din lume unor firme, de regulă, străine;

c) continuă genocidul prin admiterea aditivilor alimentari cancerigeni în alimentele de bază şi prin începerea explorărilor şi exploatărilor la gazele de şist prin fracturare hidraulică.

Guvernul Ponta 2 constată că au scăzut dramatic veniturile la bugetele locale şi a fost instalată artificial şi programat criza financiară la marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale, mai ales la cele din mediul rural. Ca o soluţie, chipurile de salvare, Guvernul Ponta 2 a creat urgent cadrul legal, ascultând de poruncile F.M.I., pentru a intra în insolvenţă peste 1.000 de unităţi administrativ-teritoriale, iar ieşirea din insolvenţă să se facă, în principal, nu prin asigurarea locurilor de muncă în fiecare localitate şi prin valorificarea resurselor locale, ci prin vânzarea activelor aflate în patrimoniul privat al localităţii, cele care aparţin comunităţilor locale.

Prin O.U.G. nr. 46/2013 s-au dat următoarele semnificaţii pentru:

1. Criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ceea ce duce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în următoarele situaţii:

a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15 la sută din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial;

b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetele instituţiilor ori serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei.

2. Insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ceea ce duce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvenţa este prezumată în următoarele situaţii:

a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50 la sută din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;

b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

3. Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute la art. 39 pe toată perioada derulării procedurii de insolvenţă.

Administratorul judiciar este numit de judecătorul-sindic şi primeşte, din bugetul local, un onorariu care nu poate depăşi lunar indemnizaţia primarului sau preşedintelui Consiliului judeţean, majorată cu 50 la sută. În foarte multe localităţi contribuabilii plătesc pe lângă indemnizaţia primarului şi un salariu, la care se adaugă sporurile, pentru administratorul public la care primarul i-a delegat toate atribuţiile, cu acordul Consiliului local. Situaţii similare se întâlnesc la multe Consilii judeţene.

Dintre principalele atribuţii ale administratorului judiciar menţionăm următoarele:

– întocmeşte raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă şi propune judecătorului-sindic soluţii de redresare;

– elaborează, în termen de 30 de zile, planul de redresare a insolvenţei, împreună cu ordonatorul principal de credite;

– avizează hotărârile Consiliului local şi dispoziţiile primarului care privesc operaţiunile financiare şi patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale;

– propune Consiliului local stabilirea de taxe locale şi taxe speciale noi pe care să le plătească contribuabilii până la încetarea situaţiei de insolvenţă;

– propune Consiliului local lichidarea unor bunuri care fac parte din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, pentru stingerea creanţelor;

– poate propune judecătorului-sindic suspendarea atribuţiilor primarului sau ale preşedintelui Consiliului judeţean şi preluarea lor de către administratorul judiciar, care le exercită în numele şi pe contul celor aleşi de cetăţeni.

În cazul crizei financiare, de care ia act printr-o hotărâre Consiliul local, este mandatat primarul să elaboreze un plan de redresare financiară, care se avizează de Camera de conturi teritorială. Apoi, în termen de 5 zile, prin ordin al prefectului se constituie şi se convoacă un Comitet pentru situaţii de criză financiară. Această criză încetează dacă timp de 180 de zile nu s-au mai evidenţiat cauzele ei sau dacă unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii insolvenţei.

Orice creditor sau ordonatorul principal de credite poate introduce o cerere la tribunalul pe raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială şi să solicite deschiderea procedurii de insolvenţă. Cererea respectivă trebuie însoţită de „o listă completă a bunurilor aflate în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale“. Primarul şi Consiliul local au obligaţia să pună la dispoziţia administratorului judiciar situaţia bunurilor care fac parte din patrimoniul privat al unităţii administrativ-teritoriale. Administratorul judiciar împreună cu ordonatorul principal de credite (primarul sau administratorul public, adică înlocuitorul primarului, care este plătit mai bine decât alesul cetăţenilor) întocmeşte un plan de redresare a insolvenţei în care indică mijloacele şi termenele limită pentru lichidarea datoriilor fiecărui creditor. O.U.G. nr. 46/2013 prevede, la art. 97, alin. 1, lit. c, că toate bunurile din patrimoniul privat al unităţii administrativ-teritoriale care nu sunt necesare pentru furnizarea serviciilor publice esenţiale pot fi vândute, concesionate, închiriate, lichidate, iar serviciile şi activiţăţile conexe pot fi desfiinţate sau sistate. În loc de dezvoltare, Guvernul U.S.L. a legiferat pentru lichidarea patrimoniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fără ca locuitorii să fie consultaţi şi să decidă prin referendum local asupra risipirii averii comunităţii locale. Administratorul judiciar lichidează averea localităţii unde Primăria a fost ajutată de guvernanţi să intre în insolvenţă. După numeroasele şi variatele tunuri imobiliare de până acum urmează un nou val al acestora la nivelul a peste 1.000 de localităţi din toată ţara. De reţinut că administratorul judiciar lichidează averea privată a localităţii şi are imunitate pentru faptele sale. El va vinde multe clădiri, terenurile agricole şi pădurile din patrimoniul privat al comunităţilor locale, cu încălcarea Constituţiei şi Legii nr. 215/2001.

La art. 106 din O.U.G. nr. 46/2013 se precizează că „administratorul judiciar organizează procedura de lichidare a activelor aparţinând domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale“. Pe acest cadru legal, creat la comandă externă de către Guvernul Ponta 2, aşteaptă multe persoane juridice din Ungaria, Israel şi alte ţări să devină (direct sau indirect) administratori judiciari pentru a lichida activele din domeniul privat al numeroaselor comune, oraşe, câteva municipii şi judeţe care vor intra în procedura de insolvenţă. Guvernul Ponta 2 a instituit o nouă imunitate prin O.U.G. nr. 46/2013, care, la art. 112, prevede: „Prin încheierea procedurii de insolvenţă, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi toate persoanele implicate sunt eliberate de orice sarcină sau responsabilitate care vizează procedura, unitatea administrativ-teritorială şi patrimoniul acesteia, creditorii şi titularii de garanţii“. Adică, pe înţelesul tuturor, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru lichidarea după bunul plac a patrimoniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale intrate forţat, cu voia şi sprijinul Guvernului, în insolvenţă. După ei potopul!

De reţinut că O.U.G. nr. 46/2013 nu precizează ce se întâmplă cu Primăriile care rămân în insolvenţă şi după vânzarea bunurilor din patrimoniul public! Jaful şi distrugerile din fostele C.A.P.-uri, I.A.S.-uri şi din firmele care au fost privatizate şi lichidate se vor repeta în peste 1.000 de comune şi oraşe din România, în anii 2013 şi 2014!

În Nota de fundamentare la proiectul de O.U.G. privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, la Secţiunea a 6–a, se precizează că Guvernul Ponta 2 nu a consultat şi nici nu au fost organizate dezbateri cu participarea celor patru structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România. Iniţiatorii O.U.G. nr. 46/2013 susţin că Guvernul Boc a consultat aceste structuri asociative la elaborarea proiectului de lege şi, prin urmare, de ce să mai fie deranjate. În plus, O.U.G. nr. 46/2013 modifică şi completează Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi nu se conformează întocmai prevederilor articolelor nr. 16, nr. 44 şi nr. 115, alin. 6 din Constituţia României. Cu toate acestea, Opoziţia formală din Parlament nu a făcut nici un demers la Curtea Constituţională! Rezultă limpede din reglementarea insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale că între Putere şi Opoziţie nu există deosebiri decât în privinţa numelor actorilor politici din Parlament şi Guvern.

Indivizii care au pus la cale cadrul legal pentru insolvenţa primăriilor au servit şi slujesc stăpânilor străini împotriva Poporului Român şi a României!

Prin O.U.G. nr. 46/2013, Guvernul Ponta 2 urmăreşte şi testarea reacţiei românilor la vânzarea clădirilor, terenurilor şi pădurilor din averea localităţilor care au fost „dirijate şi consiliate“, cu premeditare spre insolvenţă.

Având în vedere consecinţele dezastruoase ale Legii insolvenţei, Legea nr. 85/2006, Parlamentul şi Guvernul României ar trebui să o abroge imediat.

În aceste zile în Turcia sunt mari manifestaţii publice, inclusiv lupte de stradă, prin care se solicită demiterea Guvernului Erdogan pentru că acesta a acceptat să fie schimbată destinaţia unui mic parc din Istanbul.

În România a început vânzarea imobilelor din proprietatea privată a localităţilor, cu încălcarea Constituţiei României, iar opinia publică, mai ales cetăţenii din comunele vizate nu reacţionează!

Oare când vor înţelege, vor acţiona sau măcar vor reacţiona toţi românii la Holocaustul ce se desfăşoară în România?

Cluj-Napoca, 6 iunie 2013

Dr. Gheorghe Funar

sursa: altermedia.info