Europenii se straduiesc de multi ani sa vorbeasca pe o singura voce in problemele de politica externa, si, cu toate ca Lady Ashton a fost in final nominalizata sa conduca nou-infiintatul Serviciu de Actiune Externa al UE, sunt mari sanse ca diplomatia europeana sa ramana in continuare un proiect sublim, dar imposibil de realizat.
In legatutra cu diplomatia europeana, se citeaza cel mai des, drept motiv al existentei acesteia, faimoasa intrebare a lui Henry Kissinger: “Cand vreau sa vorbesc cu Europa, pe cine sun?”. Teoretic, laburista Lady Ashton ar fi la capatul celalat al telefonului, raspunzand in numele Europpei, scrie Wall Street Journal.
Lady Ashton este in plin proces de constructie a unui imperiu diplomatic masiv, cu toate ca diviziunile de substanta intre cei 27 de membri, pe marginea felului in care fiecare intelege sa-si formuleze politica externa, nu au fost rezolvate.
Practic, masinaria diplomatica europeana ar urma sa aiba nu mai putin de 7.000 de functionari publici, condusi de o piramida formata din inalti oficiali, 31 de ambasadori seniori si adjunctii lor si inca 80 de ambasadori simpli. Toti acestia vor fi coordonati de la Bruxelles dintr-un sediu central care ar urma sa gazduiasca 500 de inalti oficiali si asistentii lor.
In total, va exista o retea de 136 de ambasade ale UE in intreaga lume, vorbind in numele celor 27 de membri ai Uniunii pe teme precum Gaza si Iran.
Serviciul de Actiune Externa va controla un buget de aproximativ 7 miliarde de euro, carte include bugetul pentru ajutoare si dezvoltare, la fel ca si costul operatiunilor de mentinere a pacii din zone precum Kosovo.
Organizatia a cerut deja un plus de 9,5 miliarde de euro pentru salariile angajatilor, insa toata lumea se asteapta ca aceste sume sa fie depasite cu mult.
Mai mult, multi dintre angajatii Serviciului vor primi, pe langa salarii, reduceri de taxe, pensii generoase, gratuitati de calatorie si ajutor la plata taxelor de scolarizare a copiilor.
Cum era de asteptat, aceste sume au starnit indignarea europenilor, care vad aceste cheltuieli ca fiind nejustificate intr-o perioada de criza.
Asta, cu atat mai mult cu cat Serviciul de Actiune Externa nu are deocamdata nicio sansa sa vorbeasca in numele tutror celor 27 dde membri UE, atata vreme cat tarile mari precum Germania,Franta, Italia si Marea Britanie, cel putin, insista sa isi reprezinte interesele separat la institutiile internationale precum FMI, Grupul celor 8 si Grupul celor 20.
In plus, aceasta masinarie costisitoare va “functiona” in absenta unei pozitii comune – deocamdata- pe teme delicate precum Israelul, Iranul, etc.
Ana Ilie
sursa: ziare.com
Adauga comentariu