Valul de imigranți, care pare, așa, să se fi năpustit la ușa eternei și civilizatei europe, a luat pe mulți oameni de bun-simț prin surprindere, pe acei oameni care nu fac parte din pături elitiste și nici din cercuri în care se adună zvonuri – majoritatea celor care populează zona despre care discutăm. O bună ocazie ca diverse entități să-și activeze resursele umane din hibernare. Și cam așa s-a întâmplat…
La câteva zile după mult mediatizatele întâmplări ( și această schemă poate fi aplicată, și este, pe mai multe evenimente- de factură diferită-vezi colectiv) – prezentate cu uimire și senzațional , apar analiștii, vociferatorii, textierii – și explică calm, convins și câteodată cu o idee de cinism- cât ești tu de prost, cititorule, pentru că n-ai preconizat că asta se va întâmpla – pentru că, de ce nu, era absolut clar că politicile x și deciziile y au fost atât de eronate încât este o minune că așa ceva nu s-a petrecut până acum.
Apoi vom observa cum aparatul se pune în mișcare – pe toate canalele posibile se va marșa pe Incertitudine și Instabilitate– și chiar dacă la televizor vor părea că toți urmează aceeași linie să nu crezi că pe internet lucrurile stau foarte diferit. Cu toți cei care avem conturi pe diversele rețele, numite de socializare, putem observa că parcă s-a umplut internetul de site-uri dintre cele mai nocive – tabloide de conspirație,mister și diete minune și de oameni care le fac, neștiutori, reclamă. Nu intru în detalii și practic mi-e imposibil să ajung la o concluzie referitoare la motivul apariției sau la naivitatea/rea-voința celor care contribuie sau sunt în spatele lor – realitatea este că ele există și cu asta basta. Problema e că , aparent, multe astfel de site-uri prezintă teorii ”alternative” dintre cele mai diverse și prostești, fără coeziune și logică, și de cele mai multe ori încadrate între articole care ”prezintă” teorii opuse, ce mai..sunt pur și simplu acolo ca să-ți ocupe orizontul informațional cu rahaturi.
Incertitudinea și Instabilitatea se așează, totul pare să scape de sub control- sursele de informare par bine ascunse într-un amalgam de rebuturi, timpul este scurt și energia cam pe terminate – se așteaptă rezolvarea dintr-o sursă externă.
Soluția – cine să ofere soluția minune? Statul, bineînțeles – dar nu clar și cu fanfară completă ci doar fâsâit prin trompetele de care dispune – analiștii, vociferatorii, textierii, geopoliticienii de buzunar, foști/viitori poate și actuali oameni ”importanți”, membrii societății țivile . Soluția va veni și din partea ”străzii” – pentru ca susținerea să-ți fie furată și prezentată celor care cred că și a lor a fost furată – cum, de altfel, ți-a fost prezentată și ție susținerea altuia. Model democratic de a induce schimbareacerută cu insistență . Ușor-ușor te vezi susținând anumite idei preluate la pachet, idei cu care nu te identifici total dar fac parte dintr-un bloc indivizibil – ești cu noi sau ești cu ei ? ( când de fapt cei pe care-i numim ”ei” i-au făcut pe acei ”noi” să pună întrebarea) .
Să revenim puțin în prezent:
În lumina recentelor evenimente și a instabilității ne este prezentat : facțiunile de extremă dreapta prind mai mult la public. Să înțelegem că atunci când lumea o huzurește are tendința să-și bage picioarele în ele granițe și tradiții , să accepte toate ”opțiunile” sexuale ale celor din jur, să lase libere conștiințele, să zburde cu steaguri multicolore în grupuri diverse și cu gânduri bune pentru toți – iar când flacăra le ajunge din ce în ce mai aproape de fund să facă o întoarcere de 180 de grade să schimbe paradigma și să ofere scenetei o analogie cu parabola fiului risipitor? Oamenii nu se schimbă peste noapte, nu putem aplica unui grup atât de însemnat( care e în stare să ridice la putere o facțiune politica de dreapta care se zbate în anonimitate) psihologia curvei care bătută și violată,lăsată pe străzi este recuperată de cel de lângă care a fugit și după ce își revine fuge din nou – Este clar că opțiunile nu au existat.
Totul este iluzie și se vând doar emoții.
Populația nu are niciodată părerile prezentate obsesiv pe toate canalele de informare publice(la îndemână/ale maselor). Nu am devenit niciodată atât de dezbinați, nu am trădat tradiția popoarelor din care facem parte cum este prezentat, nu am acceptat opțiuni și nu am făcut sex în grup pe străzi, nu ne-am tatuat opțiunile sexuale în frunte și nu ne-am dat pantalonii jos la metrou. Nu toți citim cărți proaste, cu capitole scrise să fie parcurse între stații și nu toți am scuipat în aceeași direcție. Dar ca bărbat alb, creștin, și heterosexual e musai să te simți vinovat, mic și pe cale de dispariție.
Autor: Paul-Cristian Dascalu
Sursa: Hanul lui Papuc
Adauga comentariu