C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ilie Șerbănescu: “În România nu s-a schimbat nimic în 10 ani de UE și va fi tot mai rău!”

La aproape zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, traiul românilor nu pare să se fi schimbat prea mult în bine(…) analistul economic Ilie Şerbănescu spune că situaţia este neschimbată, românii nu trăiesc deloc mai bine decât acum zece ani, ba, mai mult, „60% din familii au toaleta în curte şi acum”. În ceea ce priveşte criza economică din ultimii ani, Șerbănescu crede că aceasta a fost doar un “bau-bau” cu care românii au fost ameninţaţi. Previziunile sale sunt extrem de sumbre, preconizând că peste alţi zece ani, situaţia va fi şi mai dificilă. Cea mai mare problemă, apreciază analistul, este împărţirea PIB-ului între muncă şi capital. Şerbănescu consideră astfel că, dacă sectorului muncă i-ar fi alocat 60% din PIB, cum este în Germania, de exemplu, şi nu 30% cât primeşte acum, atunci salariile românilor ar fi acum de două ori mai mari.

„Care criză? Ce o să se mai întâmple? 60% din familiile românilor au closetul tot în curte. Cu ce a schimbat apartenenţa la UE acest lucru? A schimbat cu ceva? Nu a schimbat cu nimic. E mai bine acum? Nu mai suntem la subdezvoltaţi şi am trecut la dezvoltaţi? Suntem în altă parte decât în coada Europei, adică tot acolo unde eram? Ne luăm înapoi petrolul? Care e şpilul? Că ne ameninţă că nu ne mai primesc în Schengen? Ne-au primit? Nu ne mai dau subvenţii? Când a venit Guvernul tehnocrat s-au terminat şi subvenţiile!”, se întreabă cu năduf Ilie Şerbănescu.

“Criza, un bau-bau cu care tot suntem amenințați!”

Potrivit unor date recente, o treime din gospodăriile din România nu fac faţă cheltuielilor lunare cu veniturile pe care le au. Şerbănescu spune că la fel era şi în anii trecuţi şi, astfel, nimic nu s-a schimbat.

„Acum au pus ăştia din Uniunea Europeană mâna pe Europa, cu excepţia Rusiei, şi ne tratează pe toţi ceilalţi ca pe nişte colonii. Ei (marile puteri ale Europei – n.r.) de sute de ani trăiesc pe seama altora. De atunci durează situaţia aceasta. Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Spania, Olanda, Belgia sunt nişte puteri care au trăit pe seama altora de sute de ani. Ce pretenţii să avem de la ei?”, spune analistul.

Întrebat dacă ar fi posibilă o nouă criză economico-financiară, analistul spune că, de fapt, prin recesiune au trecut numai marile puteri, în timp ce România a trecut mereu printr-o perioadă grea.

„A fost criză pentru ei (marile puteri ale Europei – n.r.), la noi a fost criză tot timpul. Este bau-baul cu care suntem ameninţaţi. Criză a fost doar la „icoanele astea” de la Bruxelles, la noi a fost tot timpul. A fost vreodată altfel decât este acum? A fost mai bine altă dată? Eu pot să îndrăznesc să spun că a fost la fel. Şi pot să bag mâna în foc că va fi din ce în ce mai rău. De ce? Pentru că presiunea colonialiştilor ăstora de la Bruxelles va creşte. Când ei au intrat într-o criză, aia e adevărata criză când nu au întoarcere şi vor să iasă pe seama noastră, a ăstora nenorociţi”, afirmă Ilie Şerbănescu.

Acesta condamnă faptul că din tot Produsul Intern Brut (PIB), sectorului muncii îi est alocat numai 31%, faţă de 60% în alte state membre. „Când a intrat România în Uniunea Europeană, în urmă cu zece ani, 43% era procentul, acum ia 31% (alocarea din PIB pentru muncă – n.r.). Acestea sunt datele Eurostat, nu ale mele. Nu pot să am pretenţia să am salariile din Germania, că nu am PIB-ul Germaniei. Dar eu vorbesc de pondere. Dacă eu aveam ponderea din Germania privind împărţirea PIB-ului, atunci salariile în România ar fi de două ori mai mari. Şi fără să trebuiască să îmi dea UE niciun sfat”, spune analistul.

Primii la muncă, ultimii la productivitate

Potrivit unei statistici a Eurostat, românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană şi, cu toate aceastea, sunt pe penultimul loc în ceea ce priveşte productivitatea/oră de muncă, respectiv 51,1% comparativ cu Luxemburg, unde datele, pe anul 2014, indică o eficienţă de 180,8%. Nivelul la care a ajuns eficienţa pe piaţa muncii din România, potrivit un studiu Eurostat, arată astfel: 8 ore de muncă pe zi, cinci zile pe săptămână şi productivitate/oră de muncă de doar 51,1%. Studiul ia în discuţie evoluţia celor 28 de state membre UE, din 2005 până în 2015, în acest sector.

Deşi se plasează la coada clasamentului, România a înregistrat, din 2005 și până în 2014, cea mai mare creştere, în acest sector, în condiţiile în care a pornit de la 32%, cât era nivelul productivităţii/oră de muncă în 2005. România se menţine pe acelaşi penultim loc şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii/persoană angajată, deşi a crescut, şi în acest caz, de la 35,3%, nivelul din 2005, la 56,7%, cât a înregistrat în 2014, arată studiul citat. La polul opus faţă de România se situează cei din Luxembourg, care înregistrează 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015, afişând, totuşi, o uşoară urcare faţă de 2005, când, pe an, aceştia munceau 1.824 de ore.

În 2015 creşterea economică a României a fost de 3,8%, una din cele mai mari din UE. Creşterea economică a României va accelera în acest an la 4,1%, sunt de părere analiştii Unicredit Bank, dar ar putea încetini anul viitor la 3,1%, printre cauze fiind dependenţa de importuri şi încetinirea exporturilor din cauza Brexit. Eliminând impactul agriculturii, cresterea economică va încetini de la 3,6% în acest an la 3,1% în 2017, după punctul maxim atins în 2015 la 4,2%.

Președintele BCE, Mario Draghi, le-a spus recent liderilor Uniunii Europene, la Bruxelles, că decizia Marii Britanii de a părăsi UE ar putea reduce creșterea zonei euro în următorii trei ani cu 0,3 – 0,5%, comparativ cu precedentele estimări. BCE previziona luna trecută un avans al PIB-ului zonei euro de 1,6% în 2016 și de 1,7% în 2017 și în 2018. Reducerea creșterii zonei euro va fi determinată de încetinirea din Marea Britanie și de reducerea comerțului cu această țară, unul din principalii parteneri comerciali ai zonei euro, a explicat Draghi.

Acesta a avertizat că zona euro ar putea fi afectată și de costul mai ridicat al capitalului, generat de scăderea acțiunilor la bursă. “Există riscul ca oamenii din afara Europei să înceapă să vadă UE ca fiind neguvernabilă, după Brexit”, susține președintele BCE. Mario Draghi a solicitat guvernelor să atenueze astfel de temeri prin eforturi comune și să rezolve problema vulnerabilității sectorului bancar.

sursa: puterea.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss