Pe de o parte, concedierile de la ISD Dunaferr vin într-o perioadă sensibilă pentru Budapesta, având în vedere că se apropie alegerile, dar pe de altă parte răscumpărarea se încadrează în strategia guvernului conservator-naţionalist de a întări controlul statului în sectoarele economice strategice.
„Dacă firma spune că merge pe pierdere, cred că este corect din partea guvernului să discute despre cum poate inversa o privatizare rea care a avut loc în 2004 (când actualul guvern nu era la putere – n.r.)“, a declarat ministrul ungar al economiei Mihaly Varga după o întâlnire a cabinetului, scrie agenţia Thomson Reuters. Renaţionalizarea ar garanta siguranţa pe termen lung a celor 7.500 de locuri de muncă de la oţelăriile Dunaferr, a mai spus ministrul.
Dunaferr, în prezent deţinut de ISD, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Ucraina, funcţionează în pierdere din 2008, de când a izbucnit criza economică mondială. Managementul companiei a anunţat luna aceasta că va concedia 1.500 de angajaţi în cadrul unui program de restructurare impus de grupul-mamă şi care ar aduce economii de aproximativ 5 miliarde de forinţi (16,7 mil. euro) în primul semestru al anului viitor. La sfârşitul lunii iunie, ISD Dunaferr avea 7.522 de angajaţi, dintre care 685 erau cu contract temporar de muncă, notează The Wall Street Journal.
Directorul executiv al ISD, Oleg Mkrtchan, le-a explicat salariaţilor că în ultimii doi ani doar finanţarea venită din Ucraina a salvat de la faliment subsidiara ungară şi că datoriile se acumulează „persistent“.
Deşi producţia din Ungaria a crescut anul trecut la un nivel record, slăbirea cursului euro/dolar şi preţurile ridicate ale materiilor prime au adus companiei pierderi.
Producţia per capita a ISD Dunaferr este de 240 de tone pe an, în timp ce media europeană este de 350 de tone pe an, a ţinut să sublinieze Mkrtchan.
„Dacă atitudinea actualilor proprietari este pozitivă, atunci cred că până în toamnă vom ajunge la un acord în privinţa problemelor importante“, a afirmat ministrul Varga. Însă dacă proprietarii nu acceptă o ofertă, va rămâne în sarcina guvernului să-i ajute pe salariaţii concediaţi, a mai spus el.
Guvernul premierului Viktor Orban încearcă de când a ajuns la putere, în 2010, să readucă sub controlul statului acele sectoare ale economiei pe care le consideră importante din punct de vedere strategic, politică pe care organismele europene au criticat-o adesea ca fiind abuzivă şi o ameninţare la adresa democraţiei.
Lui Orban nu-i este frică nici de ruşi, nici de nemţi
La începutul acestui an, compania de stat Magyar Villamos Mûvek (MVM) a cumpărat operaţiunile locale de gaze naturale ale E.ON cu 870 mil. euro. Prin această tranzacţie, statul a intrat în proprietatea companiilor E.ON Földgáz Storage şi E.ON Földgáz Trade. „Prin contractele sale de aprovizionare pe termen lung, E.ON Földgáz Trade acoperă nevoile clienţilor unguri din mai multe surse diferite. Dintre contracte, de o importanţă specială este cel de aprovizionare pe termen lung cu gaze ruseşti“, potrivit unui comunicat al MVM.
Mai mult de 80% din gazele naturale consumate de Ungaria sunt importate din Rusia, iar contractul de aprovizionare semnat cu Gazprom expiră în 2015. Preţurile gazelor naturale au fost întotdeauna o problemă politică sensibilă în Ungaria.
Subsidiara locală a grupului german, achiziţionată în 2005 de la Mol, este descrisă ca fiind „cel mai mare furnizor de energie al Ungariei“.
De când a venit la putere, guvernul Orban a făcut dificile condiţiile pentru afacerile E.ON îngheţând preţurile gazelor naturale plătite de majoritatea locuinţelor şi limitând rentabilitatea capitalului, adică procentul din investiţie care se întoarce la investitor, scrie Budapest Business Journal.
În privinţa Mol, guvernul a devenit cel mai mare acţionar al principalului producător ungar de petrol şi gaze naturale în mai 2011, când a cumpărat o participaţie de 21% de la grupul rus Surgutneftegaz cu 1,88 miliarde euro. Achiziţia a fost finanţată în parte cu banii câştigaţi prin naţionalizarea fondurilor private de pensii.
Ţinte mai mici
De asemenea, guvernul a indicat în 2011 că vrea să preia controlul aeroportului Budapest Ferenc Liszt în condiţiile în care operatorul aeroportuar Hochtief, din Germania, demara o campanie de vânzare a activelor nestrategice. Partidul de guvernământ Fidesz a făcut clar încă înainte de 2006 că dacă va câştiga alegerile din acel an va lua în considerare renaţionalizarea aeroportului. Fidesz nu a câştigat alegerile din 2006.
În toamna anului trecut guvernul Orban a anunţat planuri pentru preluarea operaţiunilor de reciclare a metalelor în încercarea de a stopa furturile şi comerţul ilegal.
Decizia a fost urmată de cumpărarea unei participaţii de 73,8% la producătorul de piese auto Raba de la o companie din Malaiezia şi de achiziţionarea, de către Primăria Budapestei, a 25% din compania de apă de la grupurile Suez, din Franţa, şi RWE, din Germania. În sectorul bancar, guvernul este pe cale să-şi majoreze participaţia deţinută la banca comercială Takarekbank.
Viktor Orban îşi câştigă alegătorii cu facturi mici
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban conduce detaşat în sondajele de popularitate chiar dacă rata şomajului este ridicată, iar economia a crescut cu doar 0,1% în al doilea trimestru faţă de cele trei luni anterioare. După cele mai recente măsuri „de campanie“, precum reducerea forţată a preţului energiei, gazelor naturale şi ale altor utilităţi asigurate nu de stat, ci de companii în cea mai mare parte străine, guvernul şi-a păstrat popularitatea.
Deşi producţia de oţel din Ungaria a crescut anul trecut la un nivel record, slăbirea cursului euro/dolar şi preţurile ridicate ale materiilor prime au adus companiei ISD Dunaferr pierderi. Producţia per capita a ISD Dunaferr este de 240 de tone pe an, în timp ce media europeană este de 350 de tone pe an, au ţinut să sublinieze proprietarii ucraineni.
Autor: Bogdan Cojocaru
Sursa: Ziarul Financiar