Experţii instituţiei finanţatoare mondiale au spus părţii române că a bugetat prea multe cheltuieli acoperite din bani europeni, în condiţiile în care nivelul de fonduri atrase a fost unul scăzut. Ei au reproşat că autorităţile s-au bazat prea mult pe banii atraşi de la UE şi prea puţin pe încasările bugetare, susţin surse apropiate negocierilor citate de Mediafax.
Însă, miniştrii prezenţi la întâlnire s-au apărat şi au susţinut că se aşteaptă la o creştere a plăţilor în partea a doua a anului, cu peste un miliard de euro, în condiţiile în care şase din şapte programe operaţionale sectoriale au fost acreditate.
ÎNTĂRZIERI MAJORE
Totuşi, premierul Boc a declarat în urmă cu două săptămâni că România riscă să piardă fonduri de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARD din cauza întârzierilor înregistrate şi a cerut urgentarea cheltuielilor. Şeful Executivului a anunţat că va introduce un sistem de garanţii de stat pentru autorităţile locale care nu dispun de sumele aferente cofinanţării proiectelor cu fonduri comunitare, după modelul aplicat în Programul “Prima Casă”.
A solicitat însă administraţiei să reducă etapele între aprobarea şi semnarea unui contract şi să se asigure că procedurile pentru contractarea fondurilor vor fi încheiate la termen. De la începutul anului au fost aprobate 2.154 de contracte finanţate de UE, cu o valoare totală de 3,7 miliarde de euro. În acelaşi interval au fost semnate 1.429 de contracte cu o valoare totală de 2,37 miliarde de euro, în timp ce plăţile efective însumează circa 290 milioane de euro.
REDUCEREA CHELTUIELILOR
O altă problemă care dă bătăi de cap autorităţilor de la Bucureşti este găsirea soluţiilor pentru reducerea cheltuielilor publice cu 1%-2% din PIB. În timp ce preşedintele Băsescu a venit cu ideea salvatoare de a trimite în şomaj 20% din funcţionarii din aparatul de stat, premierul caută alte soluţii. Guvernul va extinde sistemul de calcul al cheltuielilor de personal pe baza unor standarde de cost la toate instituţiile publice, inclusiv ministere, pentru a stabili nivelul alocaţiilor şi numărul de angajaţi necesar, a anunţat premierul Boc.
“Acum lucrăm la fiecare entitate publică să îi stabilim standardul de cost, adică ce îşi poate permite statul să finanţeze de la primăria sub 1.000 de locuitori până la un minister cu 2.000-3.000 de angajaţi, să spună care este optimul de funcţionare şi care este personalul necesar”, a spus şeful Executivului. Concomitent, Executivul caută soluţiile de reducere a numărului de agenţii guvernamentale. Boc se va întâlni astăzi şi mâine cu fiecare ministru care are în subordine structuri şi agenţii guvernamentale, pentru a definitiva proiectul de reducere a numărului de agenţii până la jumătatea lunii august. Totodată, veniturile agenţiilor guvernamentale vor fi vărsate la buget, iar fondul de salarii va fi stabilit de Guvern.
DEFICIT DE 7%
Ministerul de Finanţe va cere FMI un deficit de 7% din PIB, la o scădere economică de 7%-8%, a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, după întâlnirea pe care oamenii de afaceri au avut-o cu miniştrii la Guvern. “Ministrul Finanţelor ne-a spus că va cere Fondului Monetar Internaţional un deficit bugetar de 7% din PIB, din cauza contracţiei mai mari a economiei decât a fost estimată, de 7%-8%, corelat însă cu investiţiile care să ajute la repornirea economiei”, a spus Pârvan.
Joi, după primele discuţii cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a afirmat că “ar putea să existe” o contracţie economică de 8% în acest an şi că prognoza de 4,1% din acordul de împrumut încheiat cu FMI va fi modificată. Economia s-a contractat cu 6,2% în primul trimestru, comparativ cu perioada similară a anului trecut, însă unii economişti sunt de părere că PIB-ul ar putea înregistra niveluri şi mai scăzute în trimestrele următoare.
Daniela Ivan
sursa: jurnalul.ro