Miniştrii de Finanţe din zona euro au amânat o decizie privind acordarea unei tranşe de 12 miliarde de euro din împumutul de urgenţă de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut cu Grecia. Marii contibuabili ai UE au condiţionat acordarea celor 12 miliarde de euro, bani pe care Atena i-ar putea primi până la jumătatea lunii iulie, de “adoptarea unor legislaţii-cheie pe strategia bugetară şi privatizarea activelor statului”.
Fără acest împrumut, Grecia riscă falimentul chiar de luna viitoare, scrie Le Figaro, pentru că va ajunge insolvabilă. Totuşi există voci care spun că şefii finanţelor europene ar putea acorda numai jumătate din sumă, însă nu a fost luată o decizie în acest sens.
În acest context, moneda europeană s-a depreciat luni cu 0,8% faţă de dolar, la 1,4193 dolari/euro, aproape de un minim al ultimei perioade, încrederea investitorilor în euro fiind afectată de amânarea următoarei tranşe pentru Grecia, transmite Reuters, citat de Mediafax.
La rândul lor, băncile europene sunt încă foarte vulnerabile la criza din Grecia şi ar avea probleme majore odată cu răspândirea problemelor către alte ţări, anunţă Bloomberg, citat de Mediafax. “Situaţia din Grecia are cu siguranţă potenţialul de a provoca o catastrofă în sistemul bancar european.”, a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra, care controlează active de 45 miliarde de dolari.
Grecia se află “într-un punct crucial”
La Atena situaţia este tot mai tensionată. Populaţia elenă îşi exprimă tot mai zgomotos nemulţumirea faţă de măsurile de austeritate şi privatizările impuse de guvernul lui Papandreou şi de instituţiile financiare internaţionale.
Ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders, a spus că şefii finanţelor din zona euro vor să fie “siguri că Parlamentul elen va da votul de încredere Guvernului şi va susţine programul”. Prin urmare, premierul grec, Georges Papandreou, a subliniat ieri necesitatea unui vot de încredere al legislatvului în Guvern “pentru că ţara se află într-un punct crucial”. Votul va fi organizat marţi seara, iar Papandreou speră ca planul său de austeritate să fie aprobat pentru a putea obţine un nou ajutor internaţional, potrivit AFP.
Partidul premierului grec a încercat să îşi menţină poziţiile politice în faţa dezaprobărilor evidente ale populaţiei ca reacţie la măsurile de austeritate care au dus la disponibilizări masive şi la tăieri salariale şi ale pensiilor, scrie New York Times.
Decizia de amânare a tranşei de 12 miliarde de euro vine la numai câteva zile după ce Papandreou a făcut o remaniere guvernamentală şi a numit un nou ministru de finanţ. De asemenea, premierul grec a propus organizarea unui referendum în toamnă pentru revizuirea Constituţei, astfel încât să fie reformat sectorul public.
Pentru Londra, ieşirea Greciei din zona euro este “inevitabilă”
Primarul Londrei, Boris Johnson, avertizează că ieşirea Greciei din zona euro “este de acum inevitabilă”, iar miniştrii de finanţe ai UE ar trebui să lase Grecia să se descurce singură cu datoriile ca o consecinţă pentru comportament “nesăbuit”, potrivit The Guardian. Edilul Londrei a mai spus că moneda unică este responsabilă pentru accentuarea crizei financiare internaţionale şi a atras atenţia că Marea Britanie nu este dispusă să plătească un nou plan de salvare pentru economia Greciei.
Marile bănci din Elveţia se tem că intrarea Greciei în incapacitate de plată ar putea avea un efect de domino, destabilizând întreg sistemul financiar şi ar putea afecta şi Elveţia, susţine vicepreşedintele Băncii Centrale Elveţiene, Thomas Jordan, citat de Reuters, potrivit Mediafax.
“Atâta timp cât sunt afectate doar statele de la periferie, riscurile sunt limitate. Dar băncile elveţiene au multe investiţii în străinătate, mai ales în statele cu pieţe financiare dezvoltate. Dacă întregul sistem financiar ar fi afectat, consecinţele ar fi severe pentru Elveţia”, a afirmat Jordan pentru cotidianul Der Sonntag.
Al doilea program de bailout pentru Atena
Miniştrii de Finanţe din zona euro au mai spus, în urma întâlnirii de la Luxemburg, că vor crea un al doilea plan de bailout pentru Grecia. Atena are nevoie de o extindere a finanţării, în condiţiile în care a ratat ţintele fiscale din programul economic prevăzut în acordul, semnat anul trecut, pentru un împrumut de urgenţă de la FMI şi UE de 110 miliarde de euro.
Pentru prima dată, noul plan prevede o contribuţie din partea creditorilor privaţi ai statului elen, aşa cum sugeraseră Franţa şi Germania. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au afirmat, încă de săptămâna trecută, că au ajuns la un acord de principiu în privinţa Greciei, care să includă o participare a sectorului privat după modelul Iniţiativei de la Viena. Potrivit acestei iniţiative, marile băncile străine prezente în Europa de Est s-au angajat în 2009 să nu-şi reducă expunerea în statele din regiune, prin rostogolirea liniilor de finanţare pentru subsidiare.
CRISTINA DOBREANU
sursa: romanialibera.ro
Adauga comentariu