Analize și opinii Politică

Goana guvernului după venituri aduce Grecia în Evul Mediu

În nordul Greciei, chiar şi în cele mai pretenţioase zone ale oraşelor, cu vile luxoase, pensiuni cu piscină şi cluburi de tenis, noaptea persistă un  miros de fum de la lemnele arse. Într-un apartament de la etajul 4, Valy Pantelemidou, logoped în vârstă de 37 de ani, încearcă, aşa cum fac mulţi alţi greci, să reducă costul încălzirii cu păcură folosind un şemineu pe lemne.

Rata şomajului în Grecia a ajuns la aproape 27%, cel mai ridicat nivel din UE, iar salariile şi pensiile au fost tăiate, însă nu acestea sunt principalele motive pentru care puţini oameni îşi mai permit să îşi încăzească locuinţa cu tradiţionala păcură. În timpul crizei, guvernul elen a majorat taxele pe păcură cu 450%. Astfel, peste noapte, preţul pentru a încălzi un apartament mic pe timp de iarnă a crescut de la 1.300 dolari la aproape 1.900 dolari.

„Cum ne vom încălzi locuinţele în această iarnă? La începutul toamnei acesta a fost principala temă de discuţii cu toţi prietenii mei”, s-a plâns doamna Pantelemidou. Ea a fost nevoită să reducă preţul şedinţelor pentru a-şi păstra clienţii. „Acum, când ies la plimbare în parc cu căţelul văd oameni cu plase care adună beţe”, a continuat logopedul.

Prin majorarea taxelor, guvernul a sperat nu doar la o creştere a veniturilor bugetare, dar şi la egalizarea taxelor pe păcură cu cele pe motorină, pentru a descuraja vânzarea ilegală a păcurii sub denumirea falsă de motorină. Dar decizia guvernului, pe care mulţi greci au considerat-o crudă şi stupidă, pare să fi produs efecte în mai multe direcţii.

Astfel, în loc să câştige, guvernul pierde bani, deoarece oameni ca doamna Pantelemidou nu mai cumpără păcură pentru încălzit. Prin urmare, vânzările de păcură au scăzut cu 70% în ultimul trimestru din 2012, faţă de anul anterior, potrivit datelor oficiale. Cu toate că a avut încasări de 63 milioane dolari în urma introducerii acestei taxe, guvernul a pierdut mult mai mult, aproximativ 190 milioane dolari, potrivit datelor unei asociaţii a furnizorilor de păcură.

Însă tot mai mulţi greci îngheaţă de frig. Într-un sondaj de opinie realizat de departamentul de statistică al Universităţii de Economie şi Afaceri din Atena, aproximativ 80% dintre respondenţii au afirmat că nu-şi mai permit să-şi încălzească suficient de bine propriile locuinţe.

Reîntoarcerea la încălzirea cu lemne are de asemenea efecte negative pentru mediul înconjurător. Defrişările ilegale au luat amploare în parcurile naţionale şi au fost deja întocmite dosare penale unor hoţi de lemne din parcurile Atenei, inclusiv pentru dispariţia măslinului plantat pe locul despre care se spune că Platon ieşea pentru a studia la umbră.

O altă problemă, care îngrijorează de data aceasta pe oficialii sănătăţii, este accentuarea poluării din cauza fumului de la arderea lemnelor. În unele nopţi fumul se poate distinge clar deasupra oraşului Salonic, al doilea ca mărime din Grecia, dar şi în Atena, acolo unde noxele au depăşit de trei ori nivelul normal.

Oficialii guvernului au declarat însă că este prea devreme pentru a fi evaluate efectele noii taxe. Iarna nu a trecut încă.

Nu departe de apartamentul doamnei Pantelemidou se află un depozit de lemne administrat de Valantis Topalis, fostul proprietar al unei companii de design interior. El spune că anul trecut afacerea a fost una de succes, dar anul acesta „toată lumea vinde lemne”, unele chiar furate din parcuri naţionale. În aceste condiţii afacerea nu mai este profitabilă.

Oamenii care mai au încă bani combină şemineele pe lemne cu caloriferele electrice. Numai că de curând guvernul a anunţat şi scumpirea electricităţii. În funcţie de consum, preţul ar putea creşte cu până la 20%.

Furnizorii de păcură nu sunt tocmai încântaţi de perspective. Elias Bekkas, care furnizează păcură pentru 65 de clădiri din Atena, a declarat că niciunul din clienţii săi nu a mai dat comandă pentru păcură, iar cei care au comandat nu au putut să plătească.

„A apărut o ură, răutate printre vecinii care încă îşi permit să cumpere păcură şi cei care nu pot. Aşa a ajuns Grecia”, a declarat Bekkas. El a adăugat că a descoperit o a treia clasă de oameni iarna aceasta, aceia care sunt doar furioşi pentru taxele impuse de guvern.

Doamna Pantelemidou, ca mulţi alţii care locuiesc în clădiri noi, are un şemineu care a fost construit mai mult cu scop decorativ. Acesta abia încălzeşte sufrageria, iar de restul apartamentului nici nu se pune problema.

Într-o zonă rezidenţială a unui oraş destinată clasei de mijloc, familia Makris îşi încălzeşte apartamentul cu trei camere de asemenea fără să mai folosească păcura. Ei au cumpărat locuinţa în 2009, când familia – Angeliki, Christos şi cei trei copii ai lor – avea un venit de 63.400 de dolari. De atunci, salariul doamnei Makris, care lucrează ca femeie de serviciu la Guvern, s-a redus de la 1.750 de dolari pe lună la 1.100 de dolari. Domnul Makris, care se ocupă de un utilaj greu la o companie minieră, nu mai este plătit pentru orele suplimentare. Familia este în urmă cu plata taxelor, iar după plata chiriei le rămân mai puţin de 340 de dolari pe săptămână. Pentru a reduce preţul facturii la electricitate, doamna Makris a început să folosească mai puţin fierul de călcat. Cumpăratul păcurii pentru încălzirea locuinţei a ieşit din discuţie. Anul acesta, domnul Makris a tăiat lemne din pădurea pe care o are într-un sat din nordul Greciei. El a spus că niciunul din vecinii săi nu a vrut să mai cumpere păcură. „Suntem toţi îndatoraţi.”

Soţii Makris spun că au luat o decizie bună hotărând să îşi îmbunătăţească şemineul atunci când au cumpărat apartamentul, pentru că acum acesta funcţioneză eficient şi încălzeşte suficient de bine sufrageria.

Domnul Makris este însă îngrijorat pentru situaţia pensionarilor, care nu au puterea, energia şi banii necesari pentru a-şi procura lemne de foc.

„E un bătrân pe care îl văd la piaţă şi în fiecare săptămână plasa lui cu legume este din ce în ce mai goală”, spune Makris. El nu-l condamnă pe acel bătrân pentru gunoiul pe care îl arde, chiar dacă astfel aerul devine mai poluat.

Autor: Andreea Anghel
sursA: zf.ro