Fondurile de coeziune au intrat recent în atenţia opiniei publice după ce Comisia Europeană a propus ca Ungaria să fie pedepsită pentru nerespectarea ţintelor de deficit bugetar prin suspendarea acestui tip de finanţare, destinată în principal dezvoltării infrastructurii în ţările mai sărace.
Un raport al guvernului polonez arată însă că Germania, unul dintre cei mai mari contribuabili la fondurile europene, este de fapt principalul beneficiar, deşi indirect, scrie presa internaţională.
Fiecare euro plătit de Germania în contul fondurilor europene de coeziune îi aduce venituri de 1,25 de euro din exporturile către Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, ţări care au intrat în UE în 2004, menţionează raportul realizat de ministerul dezvoltării regionale din Polonia în cooperare cu autorităţi din alte trei state, potrivit AFP.
În medie, fiecare euro din fonduri UE investit în cele 15 state care făceau parte din blocul comunitar înainte de extinderea din 2004 generează venituri de 0,61 de euro din exporturi. Studiul vizează perioada 2004-2015. Cei 15 membri mai vechi ai UE vor câştiga 74,7 miliarde de euro prin actuala politică de coeziune în intervalul analizat.
UE a alocat 347 miliarde euro pentru coeziune şi dezvoltare regională pentru perioada 2007-2013, ceea ce reprezintă 35,7% din bugetul total.
Cu o populaţie de 30 de milioane, Polonia este cel mai mare nou-venit în UE şi ar putea absorbi 68 miliarde euro din plăţile pentru coeziune.
Varşovia militează puternic împotriva oricărei reduceri ale fondurilor de coeziune aferente intervalului 2013-2020. “Vrem să demonstrăm că dacă se taie semnificativ în fondurile de coeziune ar fi ca şi cum contribuabilii neţi, Germania, Franţa şi Austria, s-ar împuşca singuri în picior”, a declarat Elzbieta Bienkowska, ministrul polonez al dezvoltării regionale. Fondurile de coeziune propuse pentru suspendare de CE în cazul Ungariei reprezintă 5% din PIB-ul ţării şi 29% din fondurile de coeziune alocate statului pentru 2013.
Bienkowska a precizat că în cazul reducerii fondurilor companiile din ţările europene mai dezvoltate nu vor avea cui să-şi vândă produsele.
Studiul plasează Olanda pe poziţia a doua în topul ţărilor în funcţie de veniturile obţinute din fondurile de coeziune, câştigând 0,83 euro la un euro investit. Finlanda ocupă locul trei, cu un câştig de 0,58 euro.
Publicaţia franceză La Tribune arată că îndrumările europene referitoare la aplicarea politicii regionale au ajuns târziu, iar negocierile au demarat penibil, în parte din cauza turbulenţelor politice din Europa. Guvernul francez însă, care şi-a stabilit una dintre priorităţi subvenţiile agricole, a anunţat că este pregătit “să se înfrupte” din fondurile regionale.
Autor: Bogdan Cojocaru
Adauga comentariu