George Soros, rechinul deghizat în filantrop

George Soros este un personaj controversat. Magnatul maghiar naturalizat în SUA, a cărui avere este estimată în jurul cifrei de 20 de miliarde de dolari, după ce şi-a terminat studiile în filosofie cu Karl Popper şi după ce a dus pentru o bună perioadă de timp o viaţă de om de afaceri, a devenit în ultimii ani un filantrop exemplar.

Multe din speculaţiile sale financiare au rămas în istorie: în 1992, a “scufundat” British Bank, câştigând de pe urma acestei operaţiuni un miliard de dolari.
Din acelaşi an datează şi operaţiunea care a dus, în două etape, la devalorizarea lirei cu 30%, un fapt extrem de dăunător pentru debitul italian, episod pentru ale cărui consecinţe Italia plăteşte şi astăzi.

În acelaşi timp, multimiliardarul şi-a investit atât energia, cât şi sume enorme de bani în iniţiative politice (în 2004, a cheltuit o avere pentru a obstrucţiona alegerea lui George W. Bush în postul de preşedinte al SUA), iar recent s-a implicat în acţiuni caritabile (în parte, cu organizaţia sa ,«Open society», dar finanţând şi un număr din ce în ce mai mare de asociaţii).

Pe scurt, Soros seamănă puţin cu personajul lui Dante, Guido da Montefeltro, vulpoiul politicii care dintr-odată “se căieşte”. Iar faptul că, sâmbătă, a primit premiul «Tiziano Terzani», care i-a fost decernat la festivalul Vicino/Lontano din Udine, premiu care se acordă persoanelor “bune”, a declanşat o serie infinită de polemici. Cineva l-a descris pe Soros ca pe un “rechin deghizat în filantrop”, însă soţia lui Terzani, Angela Staude a răspuns scurt: “A pus în joc tot ceea ce a câştigat”.

În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu presa după decernarea premiului (şi pentru prezentarea cărţii sale, intitulată “Criza globală şi instabilitatea financiară europeană”, publicată de editura Hoepli), Soros a fost de-a dreptul dezarmant: “Accept acest premiu fiind perfect conştient de faptul că nu sunt demn de el, deoarece nu sunt un scriitor”, însă în acelaşi timp, referindu-se la afacerea italiană din 1992, a fost foarte ferm: “Nu-mi pare rău de acea operaţiune, a fost o speculaţie bună. În afară de asta, nu am folosit nici o informaţie secretă, doar comunicate de presă date de Deutsche Bank”. În ceea ce priveşte criza financiară în care ne aflăm, trăim şi ne mişcăm cu toţii, magnatul are ideile clare: “Nu este vina speculanţilor, ci a autorităţilor care au stabilit reguli greşite, permiţându-le speculanţilor să facă ceea ce au făcut”.

Sursa: Rador // capital.ro