***
Asupra alegerilor de la UBB Cluj o să mă opresc un pic mai în detaliu. Atât pentru faptul că știu situația de aici mult mai bine, cât și pentru faptul că a fost cea mai interesantă campanie electorală pentru funcția de rector din țară. O dezbatere deschisă, transparentă, intens mediatizată și promovată, bazată în cea mai mare parte pe dezbateri de programe și viziuni. În condițiile în care au existat și atacuri între contra-candidați, acestea s-au menținut în limite acceptabile și, în mare măsură, acestea s-au axat pe argumentele fiecăruia. Miercuri seara, la finalul campaniei pentru turul I (pentru că un tur II era deja anticipat, lucru care s-a și confirmat) mă întrebam însă în ce procent această dezbatere reală va influența votul.
Să vedem rezultatele: 1581 de alegători cu drept de vot, 1217 voturi exprimate; Cristina Ciumaș – 475 de voturi, Ioan Aurel Pop – 439, Daniel David – 218, Eniko Vincze – 76, Decebal-Radu Ciurchea – 5, iar 4 voturi au fost anulate. Ei bine, dintre cei patru candidați care au contat cu adevărat, Cristina Ciumaș a fost cea mai puțin vizibilă în dezbatere. A participat la o singură confruntare directă cu ceilalți candidați (la ultima și cea mai ”cuminte” dintre dezbateri, în care toate întrebările au fost pre-stabilite). În aceste condiții a spune că votul s-a acordat pe baza programelor și diferențelor de viziune e cel puțin hazardat (la fel de invizibil a fost și Decebal-Radu Ciurchea, care a o obținut un rezultat pe măsură – cinci voturi). În fapt, votul a fost mai degrabă unul pro-Marga și anti-Marga, Cristina Ciumaș adunând opțiunile din prima categorie, iar Ioan Aurel Pop reușind să capitalizeze cele mai multe voturi ale nemulțumiților de conducerea/direcția universității în ultimii 19 ani. A treia și a patra cale (Daniel David, respectiv Eniko Vincze, au adunat, cumulat, aproximativ 25% din opțiuni). Așadar, concluzia e destul de evidentă: majoritar a contat votul ”de grup”. Nu programele/ viziunile/ direcțiile de dezvoltare.
Totuși, în aceste rezultate există și o umbră de speranță. Masa critică de schimbare a mentalităților unei comunități e aproximată în jurul procentului de 10%. Ca schimbarea să se producă e necesar ca acel procent de minim 10% să fie foarte activ și să-și susțină argumentat opțiunile/viziunile în continuare. Mihai Gîrțu, Dragoș Ciuparu și Daniel David au pierdut această (primă) rundă de confruntare directă. Însă au câștigat (în același timp) certitudinea că există o masă critică de susținători ai programelor lor care poate genera schimbarea. Depinde de ei (de răbdarea lor în special) cum vor gestiona această susținere (încă minoritară) pe care au dobândit-o. Generația așteptată mai are de așteptat. Poate, însă, nu chiar așa mult.
Mihai Goţiu
sursa: voxpublica.realitatea.net