C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Gandire de mahala

Mentalitatea clasei politice din Romania este caracterizata de utilizarea mult prea frecventa a unui mod de rationament care poate fi catalogat drept “gandire de mahala”. Desi le place sa se declare “politicieni europeni”, acestia nu inteleg locul Romaniei in contextul european si modul in care interactiunea intre elementele sistemului economic si politic al UE afecteaza tara noastra. Cu exceptia situatiilor in care UE declanseaza o procedura de infringement sau aloca fonduri comunitare pentru promovarea unor proiecte, politicienii nu simt ca se afla in spatiul politic si economic european, ba din contra, de multe ori considera intr-un mod deosebit de sincer ca Bucurestiul se afla pe o planeta separata de Bruxelles, Frankfurt sau Atena. De aici si vine teoria conform careia ceea ce se intampla undeva departe nu are cum sa se reflecte in mod direct asupra tarii noastre. La fel, locuitorii dintr-o mahala a unui orasel departat nu constientizau faptul ca schimbarea dom­nitorului din capitala ii poate afecta direct. Din nefericire, o buna parte din analisti, ba chiar si oameni de afaceri, sufera de aceeasi boala. In 2008, am auzit nenumarate declaratii ale personalitatilor marcante din sfera de afaceri care sustineau ideea lansata de tandemul Basescu & Isarescu, conform careia Romania nu va fi afectata de criza globala financiara care s-a declansat in SUA. Astazi, ne confruntam cu o situatie asemanatoare, in care “gandirea de mahala” se manifesta in forta, iar statul nu doreste sa faca nimic pentru a preveni efectele devastatoare ale unei “contagiuni” provocate de un eventual faliment al Greciei. In cazul dat, data exacta a falimentului este lipsita de relevanta, pentru ca masurile trebuie luate acum, deoarece numai o actiune preventiva ne poate oferi sanse de a minimiza consecintele negative pentru economie.


Implozia Greciei va declansa o serie de efecte asupra sistemului financiar si economic din Romania. Bancile grecesti se numara printre cei mai mari detinatori ai obligatiunilor statului elen si sunt totodata jucatori importanti pe piata interbancara de la Bucuresti. Insolventa Greciei va insemna in mod automat insolventa tuturor bancilor grecesti, de calibru mediu si mare. Evident, atat pentru bancile grecesti cat si “fiicele” lor din Romania, accesul la piata creditarii interbancare va fi inchis, pentru ca nimeni nu va dori sa crediteze entitati insolvente. In aceste conditii, toate calculele BNR referitoare la adecvarea capitalului si stabilitatea sistemului bancar sunt lipsite de sens. La 24 de ore dupa intrarea in insolventa a Greciei, intrebarea care va fi pusa in fata atat a Bancii Nationale cat si a guvernului va fi urmatoarea: statul roman va salva filialele bancilor grecesti din Romania? Da? Nu? In ce conditii? Din nefericire, proble­ma solva­bilitatii filialelor bancilor grecesti va fi o pro­blema minora, in comparatie cu alte necazuri care vor aparea in urma insolventei Greciei. Bancile straine (cate vor mai ramane in picioare dupa implozia Greciei) trateaza toate tarile de la periferia UE intr-un mod asemanator, oricat de mult ar spune contrariul. O demonstratie in plus a veridicitatii acestei afirmatii am avut-o cu putin timp in urma, cand guvernul Romaniei nu a putut sa vanda mai mult de jumatate din ultima emisiune de obligatiuni, iar randamentul cerut de investitori s-a ridicat peste 7%, toate aceste fenomene datorandu-se instabilitatii din Grecia. In conditiile unei insolvente a Greciei, toate statele de la periferia europeana se vor confrunta cu o inrautatire dramatica a conditiilor de creditare sau chiar inchiderea tuturor optiunilor de creditare, in afara celor oferite de FMI. Pentru guvernul actual, imprumuturile masive din piata interbancara au devenit o obisnuinta, iar privarea guvernului de accesul la aceasta sursa ar putea avea repercusiuni grave asupra capacitatii statului de a-si onora obligatiile financiare asumate. Este pregatit guvernul Boc pentru a face fata unei asemenea situatii? Desigur, aceasta este o intrebare retorica.


In conditiile cresterii dramatice a neincrederii reciproce intre participantii la piata interbancara, atat EURIBOR cat si ROBOR vor avea o crestere accentuata, generata de reducerea ofertei de creditare. Atat persoa­nele fizice cat si companiile care au contractat credite cu rata variabila se vor confrunta cu o crestere substantiala a ratelor. Mai mult decat atat, economia in intregime va fi lovita de o devalorizare dura a Leului. Desigur, insolventa Greciei va reduce valoarea mo­nedei unice europene in raport cu dolarul american, dar valutele tarilor periferice vor fi afectate si mai mult din cauza pierderii increderii in stabilitatea acestora. Saptamana trecuta, stirile negative din Grecia reuseau sa genereze o scadere cu 1% a cursului leului. Este lesne de imaginat ce se va intampla atunci cand Grecia va intra in insolventa. Din nou, ajungem la aceeasi intrebare retorica: guvernul este pregatit pentru un astfel de scenariu?


O putere care se concentreaza exclusiv asupra disputelor politice interne si nu acorda atentia cuvenita consecintelor unor fenomene economice globale este un veritabil pericol pentru economia nationala. Ar fi bine daca s-ar reusi schimbarea acestei puteri pana la declansarea fenomenelor pe care le-am descris in acest editorial, dar se pare ca acest lucru este imposibil de realizat in timp util.

cronicaromana.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss