C O N T R A P R O P A G A N D Ă

G8: oprirea crizei, indiferent de preţ

Şefii celor mai mari puteri economice ale lumii au decis că recesiunea economică trebuie combătută în continuare cu bani de la stat, indiferent de evoluţia inflaţiei şi a deficitelor.

Criza economică mondială şi încălzirea globală au fost principalele subiecte ale ultimei întruniri la vârf a grupului celor mai industrializate opt state din lume, G8, desfăşurat recent în Italia, la L‘Aquila. La summit au fost invitate să participe şi ţările membre ale grupului G20, ceea ce a cântărit mult în discuţiile despre economia mondială, în condiţiile în care statele G8 însumează 57,8% din PIB mondial şi 13,1% din populaţia planetei, în timp ce G20 reprezintă 99% din PIB şi 66% din populaţie.

În contrast cu vocile care susţin că întâlnirile G8 au devenit inutile, cei de la „masa bogaţilor” subliniază că economiile emergente nu au forţa să iasă singure din criză, în lipsa unui ajutor din partea statelor dezvoltate. Nu trebuie uitat totuşi că cele mai mari puteri mondiale sunt şi cele care au pornit criza.

Recesiunea economică a ţinut capul de afiş al discuţiilor, însă participanţii au reuşit să acopere în aceeaşi măsură şi subiecte privind încălzirea globală şi criza alimentară. Totodată, ca o pârghie importantă în combaterea efectelor negative ale instabilităţii preţurilor s-a stabilit că este nevoie de un control mai strict al cotaţiilor barilului de petrol.

Paradoxala criză alimentară

„Este prea devreme pentru stoparea programelor de stimulare a economiilor“, a declarat Barack Obama, preşedintele SUA, în cadrul summitului. „Deşi pieţele dau semne de revenire, prea mulţi oameni încă se luptă cu efectele crizei“, a justificat acesta motivele pentru care pachetele de susţinere a economiilor trebuie aplicate în continuare.

Principala problemă a acestor programe este aceea că generează deficite bugetare enorme. Aproximativ 1.000 de miliarde de dolari au fost deja utilizate de autorităţi pentru combaterea crizei, iar suma se va majora în perioada următoare. Şefii G8 au stabilit însă că valoarea deficitelor şi pericolul inflaţionist sunt mai puţin importante decât ieşirea din criză. Chiar dacă la jumătatea acestui an au fost identificate semnale de revenire pe pieţele dezvoltate, cum ar fi stoparea scăderii economice, stabilizarea consumului şi a producţiei industriale, oamenii vor constata beneficiile redresării economice abia în 2010.

Criza alimentară evoluează paradoxal. În timp ce naţiunile subdezvoltate au mari dificultăţi în asigurarea necesarului de hrană, drept pentru care s-a decis ajutorarea lor cu 20 de miliarde de dolari în următorii trei ani, fermierii din ţările dezvoltate se confruntă cu problema scăderii preţurilor, reliefată şi în recentele demonstraţii de protest ale producătorilor francezi şi belgieni.

Întâlnirea de la L‘Aquila a fost o repetiţie utilă pentru marile puteri ale lumii, în aşteptarea summitului G20 din această toamnă, din SUA, unde se speră finalizarea acordului privind liberalizarea comerţului internaţional, dar şi menţinerea acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În această ultimă chestiune, se mizează pe creşterea rolului Chinei şi al Indiei.

În cadrul pozelor de familie, şefii celor mai bogate state din lume, reunite în G8, au decis să îi primească şi pe aspiranţi. Printre aceştia se află şi Muammar Gaddafi, liderul Libiei, al treilea exportator de petrol de pe continentul african.

Aurel Dragan
sursa: capital.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss