După ce reuşise să se formeze cu greu, pătura de mijloc se află în pericolul dezintegrării. Măsurile economice luate de guvern, lipsa oricărei perspective şi degradarea nivelului de trai apropie clasa medie de limita de jos a piramidei sociale şi o împing spre emigrare.
Scăderea salariilor bugetarilor de la 1 iunie cu 25% şi a pensiilor cu 15% se va răsfrânge asupra clasei de mijloc. Veniturile mai mici ale populaţiei atrag, de la sine, un consum mai mic şi deci o scădere a activităţii în mediul privat.
„Prevăd că măsurile luate, aparent doar la nivelul bugetarilor şi al pensionarilor, vor duce la dispariţia multor întreprinderi mici şi mijlocii,pentru că nu vor mai avea mediul în care să funcţioneze”, consideră profesorul de economie Mircea Coşea.
În plus, fără un sprijin intern, micii întreprinzători vor fi şi mai vulnerabili în competiţia de pe piaţa europeană. La toate acestea se adaugă şi anunţata reducere a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, care loveşte tot în clasa de mijloc, „costul copilului” fiind cel mai puternic resimţit la mijlocul piramidei sociale.
Economia şi implicit clasa de mijloc au crescut pe creditare şi consum şi s-au prăbuşit când cele două segmente nu au mai funcţionat. Diminuarea salariilor, reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ un milion în ultimii doi ani şi creşterea ratei şomajului la 8,4% au dus la o scădere a consumului populaţiei cu 8,3% în 2009. Asta după ce, un an mai devreme, înregistrase o creştere de 6,1%.
SCHIMBĂRI SOCIALE
Analizate în detaliu, toate aceste măsuri economice luate sau anunţate de guvern în ultima perioadă lovesc în fiecare dintre categoriile profesionale ale acestei clase de mijloc, distrugându-le statutul social şi ceea ce reuşiseră să acumuleze până acum.
Reducerea salariilor bugetarilor loveşte în primul rând în educaţie, sănătate şi administraţie, sectoare indispensabile oricărei societăţi. „Măsurile atacă, fără discriminare, în cei care sunt coloana vertebrală a oricărui stat”, spune Mircea Coşea. Urmările? Vom asista la o egalizare în jos a veniturilor majorităţii şi apropierea clasei de mijloc tot mai mult de baza piramidei sociale.
Un alt efect social, la fel de important, este migraţia. Cei care pleacă din motive economice provin, de obicei, din sectorul bugetar: medici, profesori sau învăţători. Numărul cererilor de certificare a studiilor înregistrate la Colegiul Medicilor din România a crescut spectaculos. De la 1.410 solicitări în 2009, numărul acestora a urcat la 4.700 în primele patru luni ale acestui an. Ceea ce înseamnă că 10% din totalul medicilor au ales să plece din ţară.
PUNCT ŞI DE LA CAPĂT
Criza a accentuat doar starea de fapt a economiei şi a societăţii. Pentru că România avea, oricum, o structură economică ce s-a dovedit perdantă. Este o structură de tip colonial, explică Mircea Coşea, în care nu există capital naţional, care este orientată excesiv spre o singură sursă de comerţ şi care nu poate trăi din resurse proprii.
Economia este dependentă de exterior în proporţie de 70% şi a involuat, pentru că nu a făcut decât să lucreze sub contract pentru firmele occidentale în loc să îşi dezvolte produsele şi serviciile prin cercetare proprie.
România are nevoie, prin urmare, de o strategie pe termen lung, diferită de tot ceea ce s-a încercat până acum. Iar schimbarea nu poate fi gândită şi implementată decât de clasa de mijloc. Pentru ca membrii acestei clase să îşi exercite puterea este nevoie, în primul rând, de un mediu bazat pe valoare, profesionalism şi recunoaşterea statutului profesional.
PUTEREA DE CUMPĂRARE
Criza economică şi diminuarea salariilor în special în sectorul privat au adus în 2009 o scădere a puterii de cumpărare cu peste 3 procente faţă de 2006. Situaţia s-a înrăutăţit dramatic în primele patru luni ale acestui an, când aceasta s-a redus cu peste 40%.
Andreea Iatagan,Lidia Focşan
sursa: adevarul.ro
Adauga comentariu