În timp ce finanţatorii externi aşteaptă un guvern stabil, România pierde 2,5 miliarde de euro şi riscă să depăşească ţinta de deficit. Evaluarea FMI va avea loc, cel mai probabil, la începutul anului viitor, situaţie în care ţara noastră rămâne fără ultimele două tranşe din acest an.
Oficiali din Ministerul de Finanţe au avertizat în ultimele zile, în mod repetat, factorii decizionali de la vârful administraţiei centrale că prelungirea crizei politice va duce la un blocaj economic. Concret, statul român riscă să intre în criză de lichidităţi pe finalul anului, în condiţiile în care cele două tranşe aferente acordului stand-by, semnat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), vor fi amânate.
Este vorba despre aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani pe care România urma să-i primească, în ultima parte a acestui an, de la Fond şi de la Comisia Europeană. Dar în lipsa unui Executiv care să demonstreze angajamentul de durată în reformele convenite în înţelegerea de împrumut, FMI, Banca Mondială, dar şi Comisia Europeană au suspendat vizitele la Bucureşti. Potrivit unor oficiali din Finanţe, semnalele din partea instituţiilor internaţionale atestă o amânare a evaluării Programului Economic pentru prima parte a anului următor. „La cum decurg lucrurile, scenariul optimist este ca FMI să vină în ţară prin luna ianuarie”, au declarat, pentru „Adevărul”, sursele citate.
Consecinţa imediată este amânarea tranşelor pe care statul se baza pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar, pe 2009, de 7,3% din PIB. Reamintim că după nouă luni, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 5,3% din PIB. Ceea ce înseamnă că statul nu are voie să depăşească, în ultimul trimestru al anului, un deficit de 2% din PIB pentru a se încadra în ţintă. Astfel, necesarul de finanţare şi refinanţare a balanţei de plăţi se ridică la 3,5 miliarde de euro.
Cifra a fost confirmată, ieri, de prim-ministrul desemnat, Lucian Croitoru. „Dată fiind suma de 3,5 miliarde de euro de care are nevoie România, este necesară o strategie adecvată pentru a găsi aceşti bani în următoarele două luni şi jumătate. Sunt bani necesari pentru a finanţa structurile statului român”, a spus Croitoru. Diplomat, oficialul s-a ferit să spună că banii sunt necesari pentru finanţarea deficitului bugetar.
Eşec pe linie
FMI a încheiat acordul stand-by pe baza unui program economic asumat de Executiv pe termen lung. Fără garanţia că reformele vor fi duse la capăt, înţelegerea cu finanţatorii externi pică. Iar singurul organism credibil, ce poate garanta aplicarea măsurilor economice, este un guvern care să administreze ţara cel puţin pe perioada cât acordul este în vigoare, adică doi ani. De la semnarea acordului nu au trecut nici şase luni. Nu numai că statul a eşuat în realizarea economiilor programate în vară, dar cele două acte normative esenţiale în procesul de reformă – legea unică a salarizării şi legea pensiilor în sistemul public – au un viitor incert. Mai mult, proiectul de buget pe 2010 are slabe şanse să intre în dezbaterea Parlamentului până la 31 decembrie.
Actul normativ nici măcar nu a intrat în dezbaterea Guvernului. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan, România are şanse să-şi respecte angajamentele asumate doar dacă legea pensiilor intră în procedură de urgenţă în dezbaterea Parlamentului. „În luna decembrie, Parlamentul trebuie să iasă obligatoriu pe piaţă cu o lege a pensiilor, dacă doreşte ca România să-şi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat”, a spus Şeitan.
Lobby instituţional
În tot acest timp, experţi instituţionali şi oficiali din ministere fac lobby României la FMI şi la agenţiile de rating, pentru a fi indulgente cu situaţia economică din ţară. Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, atât FMI, cât şi instituţiile de rating sunt cu mult mai tolerante decât erau în trecut. „FMI şi agenţiile de rating au o trăsătură nouă: o flexibilitate accentuată ca urmare a crizei”, a spus Vasilescu. Cu toate acestea, o amânare a vizitei FMI pentru 2010 nu este surprinzătoare. „Nici FMI, nici Banca Mondială nu s-au ferit în a spune clar motivele pentru care şi-au amânat evaluările. Şi este evident că dacă nu avem evaluare, nu vom avea nici tranşe. În acest context, trebuie să ne asigurăm finanţarea”, a spus Vasilescu.
De ce este nevoie de finanţare? Pentru a acoperi diferenţa dintre cât încasează statul (adică foarte puţin) şi cât cheltuieşte statul (mult mai mult decât încasează). Diferenţa ce trebuie acoperită în 2009 este de 7,3% din PIB. Iar pentru respectarea acestei ţinte, statul s-a bazat pe banii de la FMI, pe emisiunea de eurobonduri şi pe scăderea dobânzilor pe piaţa internă, ca urmare a relaxării dobânzii de politică monetară.
Bani uşor de cheltuit, greu de adunat
Chiar dacă statul ar găsi resursele pentru plata pensiilor şi a salariilor în ultima parte din 2009, costul acestor cheltuieli se va transfera în 2010. Una dintre componentele lăsate fără bani, pentru plata obligaţiilor sociale, va fi cea a investiţiilor. În condiţiile în care statul a eşuat în restructurarea aparatului bugetar – sectorul public neacceptând nici măcar cele zece zile de concediu fără plată – sursele de finanţare devin cu atât mai problematice. Banii de la FMI poartă o dobândă medie de 3% pe an, dar tranşele riscă să vină prea târziu.
Emisiunea de eurobonduri, amânată şi ea, putea fi obţinută înainte de criza politică la o dobândă medie de 6,5% pe an. Dar în situaţia actuală, nimeni nu împrumută un stat neguvernat la dobândă sustenabilă. Mai rămâne piaţa internă, de unde statul se împrumută deja la dobânzi de 10% pe an. Dar băncile dau semnale de prudenţă excesivă şi ar putea urca randamentele şi mai mult. Luni, Finanţele au împrumutat 221,7 milioane de lei, deşi anunţaseră că vor lua din piaţă un miliard de lei. Experţii din Finanţe dau vina pe dobânzile prea mari cerute de instituţiile de credit.
Cosmina Croitoru
sursa: adevarul.ro
Adauga comentariu