FMI a avertizat ca cheltuielile au fost depasite, mai ales cele locale. Guvernul s-a apucat deocamdata sa numere agentiile.
Primele discutii cu Fondul Monetar International au adus tensiune in Guvern: FMI cere reduceri de cheltuieli in valoare de circa 2 miliarde de euro (1,7% din PIB), adica exact economiile obtinute daca tot aparatul de stat si-ar diminua costurile salariale cu 20%, fie prin reducerea salariilor, fie prin reducerea numarului de bugetari.
De partea cealalta, Guvernul este la faza numaratorii agentiilor guvernamentale si a angajatilor de stat, ieri avand o sedinta de guvern dedicata.
“Ni s-a dat tema ca pana maine (luni – n.r.) sa facem o prezentare a tuturor agentiilor si structurilor care sunt in subordinea ministerului. Trebuie sa precizam care este statutul juridic al fiecareia si care sunt cheltuielile pe care le are fiecare agentie”, a spus ieri la sfarsitul sedintei secretarul de stat Dumitru Cornoiu din Ministerul Muncii.
Conform calculelor ZF, exista 244 agentii guvernamentale/institute/autoritati/centre in subordinea primului-ministru si al celor 19 ministri ai sai. Nu se stie cati salariati sau ce cheltuieli cu salariile are fiecare dintre acestea, pentru ca niciuna nu specifica pe site aceste date. Nici pe site-ul Guvernului nu se regasesc aceste date. Ministerul Transporturilor, cu 37 de agentii, autoritati sau companii, Ministerul Educatiei, cu 24 de agentii si Primul-Ministru, cu 22 de agentii, sunt de fapt mini-guverne care decid bugete si salarii dupa voie.
In aceste conditii, Guvernul nu are de ales – trebuie sa taie. Deficitul bugetar, care ar putea sa urce la 7% din Produsul Intern Brut, potrivit ministrului finantelor Gheorghe Pogea, nu va putea fi tinut sub control fara reduceri de cheltuieli, insa Fondul nu doreste sa se implice in ceea ce considera a fi “decizii politice”.
“Daca veniturile bugetare isi mentin evolutia din primul semestru, cand au fost cu 5% sub nivelul de anul trecut si nu se fac ajustari de cheltuieli, deficitul bugetar ar urca la 8% din Produsul Intern Brut. Un asemenea deficit ar fi practic imposibil de finantat”, subliniaza insa Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Presedintele Traian Basescu a aratat la sfarsitul saptamanii trecute ca este necesara concedierea de urgenta a 20% dintre functionarii publici, desi cu cateva zile inainte se declarase impotriva unei asemenea masuri.
Pe de alta parte, PSD, partid aflat la guvernare, nu agreeaza reducerea cu 20% a posturilor publice, ci prefera reducerea temporara a salariilor. Ca un preambul pentru reducerea cheltuielilor bugetare dupa discutiile cu FMI, premierul Emil Boc a decis luna trecuta sa lase la casierie 20% din salariu, precizand ca si ceilalti ministri vor proceda la fel.
O alta masura avuta in vedere de autoritati este reducerea numarului de agentii guvernamentale, subiect asupra caruia inca planeaza incertitudinea.
In ipoteza in care nu se materializeaza ajustarea aparatului birocratic sau daca aceasta nu va fi suficienta, Ministerul Finantelor ar putea fi nevoite sa recurga la taieri de cheltuieli din investitii sau, la extrem, la cresteri de impozite.
Deocamdata singura certitudine este necesitatea majorarii tintei de deficit bugetar pentru sfarsitul anului, fata de nivelul de 4,6% din PIB stabilit la semnarea acordului cu FMI. Ramane de vazut ce nivel va fi agreat de Fond si ce masuri vor fi adoptate de autoritati pentru incadrarea in noile limite care urmeaza sa fie stabilite.
Institutia financiara internationala va fi flexibila in negocierile pentru majorarea tintei de deficit bugetar, in contextul in care indicatorii macroeconomici s-au inrautatit, dupa cum a dat asigurari Jeffrey Franks, seful misiunii de evaluare a FMI. Iar autoritatile au dat de inteles ca nu intentioneaza sa majoreze cota unica si TVA. “Guvernul nu va reusi sa mentina deficitul bugetar la un nivel sub 7% din PIB si va fi obligat sa efectueze noi reduceri de cheltuieli bugetare, incercand sa nu majoreze cota unica si TVA”, le-a spus premierul investitorilor la sfarsitul saptamanii.
Insa Ungaria a fost pusa in situatia de a negocia rectificarea in crestere a deficitului bugetar pentru acest an, FMI permitand majorarea tintei cu un punct procentual, la 3,9% din PIB, in schimbul majorarii TVA.
Cum arata bugetul la jumatatea anului
Tendinta de scadere a incasarilor bugetare a continuat din cauza problemelor de lichiditate ale companiilor, aparute in conditiile adancirii recesiunii. Autoritatile nu s-au grabit insa sa ia masuri de ajustare a cheltuielilor, acestea inregistrand la jumatatea anului o crestere de 5,6%. Veniturile colectate la buget in prima jumatate a anului au avut un recul de 5,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Atat cifrele de afaceri si profiturile companiilor, cat si consumul sunt in cadere libera, iar impactul s-a vazut la buget.
Scaderea consumului a dus la o corectie semnificativa a sumelor incasate din TVA cu 15,7%, la circa 17 mld. lei, iar ajustarea afacerilor s-a vazut intr-o scadere cu 8% a incasarilor din impozitul pe profit, la 6 mld. lei. Iar pe fondul adancirii recesiunii, scaderea veniturilor bugetare s-ar putea accentua in acest an.
In planul cheltuielilor, a continuat sa se manifeste dinamica divergenta a cheltuielilor de personal si de capital, reflectand acumularea unor dezechilibre.
Cheltuielile de personal au inregistrat la sfarsitul perioadei ianuarie – iunie o crestere de 12%, in timp ce cheltuielile de capital au consemnat o scadere de 16,3%. FMI a atentionat autoritatile romane ca s-au bazat prea mult pe banii atrasi din surse comunitare si au bugetat prea multe cheltuieli care sa fie acoperite din alocatiile acordate de Uniunea Europeana, in conditiile in care volumul tragerilor din fondurile UE a fost unul modest.
Cheltuielile de la buget pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile au totalizat in primul semestru 1,15 mld. lei (275 mil.euro), reprezentand 15% din nivelul prevazut in buget pentru 2009 si 0,2% din PIB. In acest an bugetul a trecut pe deficit inca din luna februarie, in timp ce in perioada anterioara acest dezechilibru aparea pe la jumatatea sau chiar spre sfarsitul anului. Deficitul a ajuns la jumatatea anului la 2,7% din PIB, respectiv 14,38 mld. lei, usor sub tinta agreata cu FMI.
Cheltuielile bugetare trebuie sa scada, preferabil pe partea de salarii, spun analistii
Reducerea cheltuielilor publice este inevitabila daca se doreste tinerea sub control a deficitului bugetar, insa ajustarile ar trebui sa vizeze in primul rand salarii, spun analistii. “Ideea de a reduce cheltuielile bugetare cu 20% este corecta. Problema este cum se va reflecta. Sectorul bancar ar prefera un mix in care reducerea de salarii sa aiba o parte mai mare decat reducerea de personal”, spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Lucian Anghel noteaza insa ca personalul trimis in somaj va trebui sa beneficieze de asistenta sociala, astfel ca impactul asupra cheltuielilor in 2009 nu va fi instantaneu. “Intr-o perioada extrem de dificila agravezi si mai mult sentimentul negativ”, spune economistul-sef al BCR. El noteaza ca afacerile de retail ar putea sa fie afectate, la fel si incasarile de taxe la buget, iar bancile ar deveni chiar mai reticente la acordarea de credite.
Ionut Dumitru, analist la Raiffeisen, anticipeaza ca Fondul va accepta probabil o majorare a deficitului bugetar la 6%-7% din PIB, insa chiar si pentru atingerea acestui nivel va fi nevoie de taieri de salarii si chiar de reducerea personalului din sectorul public.
Ce spun oamenii de afaceri
Oamenii de afaceri i-au cerut premierului Emil Boc reducerea cheltuieilor bugetare, debirocratizarea, dar si impunerea unor reguli mai stricte de acordare a ajutorului de stat, a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, presedintele AOAR (Asociatiei Oamenilor de Afaceri Romani).
Pogonaru a declarat ca investitorii au discutat cu premierul despre disfunctionalitatea organelor de stat, mai precis despre suprabirocratizare, si astfel s-a propus chiar crearea unui post de ministru al simplificarii birocratice.
“S-a discutat si despre faptul ca nu exista reguli clare cu privire la acordarea ajutorului de stat, in timp ce celelalte state europene impun reguli foarte stricte pentru acest lucru”, a declarat presedintele AOAR.
De asemenea, a adaugat Pogonaru, s-a mai discutat despre problemele de responsabilizare a celor din sectorul public.
“Investitorii au cerut sa se publice ce se face cu banii care circula din sistemul central la cel al administratiei locale, pentru a se sti unde se afla sumele de bani si pentru o mai buna responsabilizare a functionarilor publici”, a mai spus Pogonaru.
Bancile au surprins pozitiv
Sistemul bancar i-a surprins pozitiv pe expertii Fondului, traversand mai bine decat se anticipa perioada dificila din economie, spun surse implicate in discutiile cu reprezentantii institutiei.
Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului de evaluare a acordului cu Romania, are in aceste zile intalniri de informare si cu bancile importante de pe piata.
Reprezentantii Fondului au fost zgarciti cu evaluarile, fiind mai preocupati de ce aveau de spus bancile locale.
“Au fost multumiti de evolutia acordului si modul in care partea romana si-a indeplinit angajamentele. Au fost surprinsi pozitiv de sectorul financiar. In schimb, s-au deteriorat perspectivele macroeconomice si pe buget”, a declarat pentru ZF unul dintre participantii la o astfel de intalnire.
La semnarea acordului de finantare externa din martie, Fondul a acordat o atentie speciala sectorului financiar si in special bancilor, anticipand o perioada foarte dificila, pe fondul contractiei economiei si a cresterii somajului, care antreneaza direct si deteriorarea portofoliilor de credite.
Fondul a obtinut la Viena un angajament din partea a noua grupuri financiare cu o prezenta importanta pe piata locala privind mentinerea finantarilor pentru subsidiarele din Romania si chiar oferirea de sprijin la capital, daca ar fi cazul.
In prima jumatate a anului ponderea creditelor cu probleme (cele incadrate de BNR in categoriile “indoielnic” si “pierdere”, respectiv cu restante mai vechi de 60 de zile) aproape s-a dublat, sarind de 11%. Bancile au incheiat primul semestru cu un profit modic, de 90 de milioane de lei, calculat in standarde locale de contabilitate.
Liviu Chiru
sursa: zf.ro
Adauga comentariu