Răspunsul e simplu: la bancheri, care nu au stat degeaba şi i-au dat mai departe împrumut statului român, la dobânzi consistente.
În 2009, rezervele valutare ale BNR au crescut cu 2,08 miliarde de euro faţă de 2008, până la un nivel de 28,3 miliarde de euro. Asta înseamnă că din cele aproape şapte miliarde de euro de la FMI, încă 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de la Banca Mondială, BNR a reuşit să “pună deoparte” mai puţin de un sfert din cât a primit, respectiv 2 miliarde dintr-un total de 8,8 miliarde.
Răspunsul la întrebarea “Unde sunt banii?” este simplu: la bancheri şi în cursul leului, mult mai mic decât ar fi fost fără intervenţiile BNR. “Reducerea r.m.o. (rezervele minime obligatorii, n.r.) de la 40% la 25% a însemnat ieşiri de valută de circa 5 miliarde de euro. În ceea ce priveşte costul intervenţiilor BNR asupra cursului, nu avem niciun indiciu”, a declarat pentru Gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank. El a precizat că, “dat fiind contextul de anul trecut”, bilanţul rezervelor BNR este unul “pozitiv”, mai ales pentru că s-a reuşit menţinerea unui curs stabil în condiţiile în care intrările de capital străin, deci de valută, au scăzut faţă de anii trecuţi iar percepţia asupra leului a fost destul de proastă.
Banii pe care bancherii i-au primit înapoi de la BNR prin reducerea r.m.o. (procentul pe care băncile sunt obligate să îl lase în rezerva băncii centrale pentru fiecare finanţare în valută atrasă – la un r.m.o de 25% băncile duc la BNR 25 de euro la fiecare 100 atraşi) nu au adus însă populaţiei nici dobânzi mai mici, nici condiţii mai uşoare de creditare. România a luat creditul de la FMI pentru ca să le dea înapoi bancherilor câteva miliarde de euro din care statul să se poată împrumuta, în schimbul unor dobânzi de circa 10% la titlurile de stat sau la obligaţiunile în lei. De altfel, încă de la semnarea acordului de 13 miliarde de euro cu FMI în primăvara lui 2009, oficialii au precizat că scopul principal este protejarea leului şi repornirea creditării. E drept că nu s-a precizat pentru cine se va reporni creditarea: pentru persoane fizice, pentru firme sau pentru stat.
Putem plăti datoria?
În ceea ce priveşte plata datoriei către FMI, adică cele 13 miliarde de euro plus dobânda de 3,5% pe an, plus cele 8 miliarde de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi dobânzile aferente, economistul-şef al Raiffeisen spune că ea nu va ridica nicio problemă atât timp cât absorbim fonduri europene. “Este aşa cum a explicat şi guvernatorul BNR. Dacă noi atragem fonduri UE de 30 de miliarde de euro, putem plăti 20 de miliarde de euro”, ne-a explicat Dumitru. El a precizat că, în momentul de faţă, raportate la o serie întreagă de indicatori economici, cum ar fi datoria externă sau exporturile, rezervele BNR nu numai că sunt suficiente, ci pot fi considerate chiar mari, ceea ce va ajuta leul în lupta cu deprecierea.
Victor ROTARIU
sursa: gandul.info
Adauga comentariu