Politicienii, cântăreţii la nunţi, funcţionarii cu Ferrari pot sta deocamdată liniştiţi. Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, recunoaşte că adoptarea măsurii e „o chestiune de voinţă“ şi va fi aplicată, cel mai devreme, din 2010.
Fiscul a luat în vizor oamenii bogaţi din România. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să aibă puteri sporite pentru a putea verifica averile – susţinute sau nu de o activitate economică – ale persoanelor cu foarte mulţi bani, dar şi cheltuielile acestora. „Noi, ca Fisc, trebuie să vedem foarte clar veniturile pe care le realizează o persoană foarte bogată, dar şi nivelul cheltuielilor. Va trebui să regândim puţin declaraţia de impozit pe venitul global, pentru a putea cuantifica veniturile acestor persoane foarte bogate“, a declarat într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul Sorin Blejnar, preşedintele ANAF. Vestea bună pentru cei care ar putea fi vizaţi este că proiectul acesta ar putea fi gata abia peste un an. „Este un obiectiv îndepărtat pe care mi l-am propus. Peste un an, va exista această propunere, dar nu ştiu dacă va fi şi aprobată“, adaugă Blejnar. Întrebat de ce anume depinde punerea ei în practică, şeful Fiscului a răspuns că „este o chestiune de voinţă“.
De el depinde însă fundamentarea ideii, adică şi propunerea de înfiinţare a unei direcţii în cadrul ANAF specializate în controlul averilor. Dacă proiectul Fiscului va primi acceptul membrilor cabinetului Boc, noua obligaţie ar putea fi pusă în practică pentru veniturile realizate în 2010. Nu mai devreme, pentru că „nu poţi schimba regulile jocului în timpul dansului“, explică el. Acum, lipsa unui cadru legal nu permite Agenţiei să se autosesizeze în urma declaraţiilor din presă ale unor cântăreţi de la nunţi legate de cumpărarea unor limuzine, de exemplu. Altfel spus, ANAF poate verifica veniturile, dar neştiind exact care sunt cheltuielile, nu poate descoperi eventualele încălcări de lege. Experţii în fiscalitate spun că ideea poate fi considerată o măsură bună, care însă ar putea degenera „într-o vânătoare de vrăjitoare“. „Este clar că România are nevoie de măsuri ferme atât pe partea de reglementare, cât şi pe partea de administrare, adică de implementare a legii. Trebuie însă avut grijă ca astfel de reglementări să nu ducă la vânători de vrăjitoare“, a declarat pentru Gândul Gabriel Biriş, avocat specializat pe domeniul fiscalităţii.
Când vom avea Fisc ca în America
Aceasta este doar o propunere care ar putea să schimbe pe termen lung percepţia publicului asupra eficienţei Fiscului românesc, unul care nu seamănă câtuşi de puţin cu cel american. „Este adevărat, în România, contribuabilii nu tremură când aud de Fisc. Ţine şi de cultura noastră, pe de-o parte, dar şi de faptul că noi nu avem atribut de cercetare penală prealabilă. În alte ţări, Fiscul are această competenţă şi e de înţeles de ce persoanele fizice şi juridice intră în fibrilaţii când se gândesc că vor face obiectul unor anchete de natură penală“, explică Blejnar. Asta nu înseamnă însă că în România nu se încasează taxe şi impozite. Preşedintele ANAF spune că instituţia pe care o conduce este eficientă, ţinând cont că suntem în criză economică, băncile nu au reluat creditarea iar consumul populaţiei s-a diminuat pe fondul scăderii veniturilor. Toate acestea se văd în statisticile oficiale, care arată o îngheţare a veniturilor la buget. În luna ianuarie, statul a încasat din taxe cu 5,3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar după după prima jumătate de an, nivelul veniturilor fiscale la buget a scăzut cu 5,1%.
Blejnar, bucuros că a fost lăudat de FMI
Şeful ANAF susţine că şi experţii Fondului Monetar Internaţional, sosiţi luna trecută în România pentru a doua vizită de suport tehnic, au apreciat activitatea instituţiei. „Le-a plăcut aplicaţia informatică «Trafic Control» pe care noi o folosim pentru monitorizarea achiziţiilor intracomunitare la toate punctele de trecere a frontierei, pe relaţia cu Uniunea Europeană. La fel şi unitatea de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea“, spune preşedintele ANAF. E drept că au existat şi aspecte negative în privinţa personalului, „prea mic faţă de necesităţi“, după cum au apreciat reprezentanţii FMI: în jur de 2.800 de lucrători la inspecţia fiscală şi 1.400 la Garda Financiară, din care doar 1.100 implicaţi efectiv. Blejnar nu are în vedere noi angajări ci numai o redistribuire a lucrătorilor pe domenii le cu probleme.
Info plus:
Piaţa cerealelor, prima pe listă
Într-un clasament al actelor de evaziune, achiziţiile intracomunitare reprezintă domeniul cu cele mai multe probleme, achiziţiile şi livrările de cereale fiind o sursă de sustragere de la plata TVA pentru multe companii. Preşedintele ANAF a dat ca exemplu cazurile a şase companii, care în doi ani au plătit taxe şi impozite de doar 104,1 milioane de lei, primind în schimb din partea statului 494 milioane de lei pentru rambursările de TVA. Aşadar, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 390 milioane de lei. Comisarii Gărzii Financiare mai au de lucru şi cu firmele care fac transporturi ilicite de mărfuri. Numai prin acţiunea „Cărăuşul“ – dedicată combaterii transporturilor ilicite de mărfuri, printre care şi cereale – comisarii au confiscat într-o lună bunuri de 10,4 milioane de lei, confiscând 115 mijloace de transport.
Sebastian Vlădescu, şofer de Maserati
Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe, a intrat anul acesta în atenţia presei din cauza unei „confuzii“ legate de proprietatea asupra unei maşini de lux, după ce săptămânalul Academia Caţavencu l-a prezentat drept şofer de Maserati. Politicianul a explicat însă că nu conduce o asemenea maşină, deşi i-ar plăcea la fel de mult şi Porsche sau Ferrari. „Conduc rar şi atunci aleg Fiat 500. Mai am un IMS şi două motociclete, scrie şi în declaraţia de avere, nu ştiu de unde au apărut alte zvonuri“, a declarat atunci Vlădescu pentru Gândul.
„Pădurarul“ cu Ferrari F430
Neconcordanţe între venituri şi cheltuieli există şi în cazul simplilor funcţionari. Gândul a relatat recent despre cazul inginerului bugetar Theodor Chiriac, surprins de paparazzii Cancan la volanul unui Ferrari F 430, pe vremea când lucra la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. El a negat însă că maşina – cu un preţ de catalog de 150.000 de euro – ar fi a lui, spunând că nu are decât un Renault Clio. Biografia inginerului a fost marcată de mai multe scandaluri de presă, cum ar fi cel legat de o defrişare din apropierea Grădinii Zoologice.
Ioana Băsescu, proprietara cu o vânzare anterioară
Acuzaţii au existat şi la adresa Ioanei Băsescu, fiica cea mare a şefului statului, după ce şi-a cumpărat un apartament tip penthouse, în valoare de 544.000 euro plus TVA, în ansamblul construit de omul de afaceri Puiu Popoviciu. Ioana Băsescu, de profesie notar public, fost avocat, a explicat că a achitat locuinţa prin transfer bancar. „Am câştigat banii pentru că asta îmi este meseria“, a explicat ea atunci, întrebată fiind cum a achiziţionat apartamentul respectiv.
Fostul premier Adrian Năstase şi „Mătuşa Tamara“
Dosarul „Mătuşa Tamara“ este un alt caz controversat care a ţinut pagina întâi a ziarelor. La sfârşitul lunii mai 2007, fostul premier Adrian Năstase a fost trimis în judecată alături de Ioan Melinescu, fostul preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, fiind acuzat că a depus o sumă de bani de la Tamara Cernasov în contul Danei Năstase. Mătuşa pensionară i-a lăsat fostului premier o moştenire de 1 milion de euro, fapt negat ulterior de acesta.
Simona SIMIONESCU
sursa: gandul.info
Adauga comentariu