Panica legata de gripa porcina face mult mai mult rau decat insasi gripa porcina. Panica legata de lipsa unui vaccin face mult mai multe daune decat insasi lipsa vaccinului. Din motive deloc evidente, populatia plaiurilor mioritice nu se panicheaza deloc atunci cand este condusa de o clasa politica lipsita in totalitate de orice urma de competenta, in schimb, orice urma de suspiciune referitoare la o potentiala epidemie provoaca o reactie imediata. Este interesant de observat comportamentul oamenilor care se tem de virusul AH1N1 si, in acelasi timp, nu simt nicio urma de frica atunci cand constientizeaza ca sunt condusi de oameni de tagma lui Traian Basescu sau Mircea Geoana.
Vorbind din punct de vedere statistic, mortalitatea specifica pentru AH1N1 nu este extraordinara si, intr-un fel, ne putem bucura pentru ca am scapat relativ ieftin, daca ne referim la omenire in general. Existau posibilitati mult mai neplacute, printre care se numara ebola, antrax si miliardele de specii de virusi si bacterii “de razboi”, care doar printr-o minune inca nu au ajuns pe mana extremistilor religiosi sau sociali. Este posibil ca asa-zisa “criza a gripei porcine” ar trebui tratata doar ca un ajutor mascat, adresat companiilor farmaceutice pentru sustinerea acestora in contextul crizei economice globale. Aparitia AH1N1 exact in momentul in care sefii marilor concerne farma (cu bugete mai mari decat cateva bugete ale Romaniei) au constientizat amploarea crizei economice este o coincidenta aproape incredibila. Poate, industria farmaceutica a avut noroc, poate restul populatiei Terrei a avut ghinion dublu, dar insistam asupra dreptului nostru (consfintit prin Constitutie) sa nu credem in coincidente. In cazul coincidentelor de acest gen, preferam un agnosticism sanatos.
Daca incercam sa analizam situatia pe baza ideii despre provenienta naturala a virusului care a speriat planeta, trebuie sa constatam ca traim la inceputul unei perioade in care vom asista la manifestari din ce in ce mai dramatice ale bolilor despre care nu stim aproape nimic. Cele mai devastatoare epidemii din istoria umana au fost provocate de factori patogeni care nu erau endemici (nativi) pentru aria geografica afectata. Marile epidemii au coincis fie cu migratii masive ale popoarelor, fie cu o dezvoltare extraordinara a comertului international care expunea mase mari de oameni la bacterii si virusi cu care nu au fost obisnuiti in niciun fel. Din aceasta perspectiva, secolul XXI va fi unul al pericolelor biologice majore.
In ultimii ani, s-au conturat directii de migratie majora a oamenilor din “lumea a treia” catre tarile inalt dezvoltate, caracterizate de o densitate foarte mare a populatiei, fapt care faciliteaza semnificativ raspandirea bolilor infectioase. Un alt factor care faciliteaza declansarea de pandemii este numarul mare de persoane si marfuri care calatoresc intre continente. O parte din “flexibilitatea” si adaptabilitatea de care da dovada virusul gripei (celei “clasice”) se datoreaza faptului ca, in fiecare primavara, diferitele versiuni ale virusului (inclusiv cele care afecteaza pasarile sau porcinele) au posibilitatea de a se “recombina”, pentru a forma noi “stamm”-uri (“tulpini”, modificari) care se pot deosebi radical de virusurile initiale. Lupta cu un virus care se modifica de la an la an este extraordinar de dificila. Un al treilea factor important pentru intelegerea pericolelor de ordin biologic cu care ne vom confrunta tine de situatia ecologica a planetei. Unele dintre substantele poluante care au ajuns in ecosistemele planetei sunt nu numai toxice, dar si mutagene, adica pot induce mutatii in organismele vii care intra in contact cu acestea. Pana in ultimii ani, accentul principal al eforturilor de protectie a mediului a fost pus pe evitarea contaminarii mediului ambiant cu substante caracterizate printr-o toxicitate inalta. Prevenirea contaminarii cu substante mutagene si, in general, studierea efectelor mutagene ale substantelor utilizate in industrie au fost trecute in plan secundar. Este foarte probabil ca omenirea se va confrunta in viitor cu specii de virusi si bacterii care vor aparea din cauza poluarii antropogene.
In cazul concret al gripei porcine din Romania, merita sa mentionam cateva aspecte importante: 1. Masurile de igiena personala vor contribui la protectia personala mult mai mult decat o poate face chiar si cel mai bun ministru al sanatatii. Respectarea regulilor de igiena si a masurilor de precautie care tin de bun-simt ridica drastic sansele la supravietuire individuala. 2. Merita ca oamenii de rand sa se implice mult mai activ in reformarea clasei politice pentru ca, in caz contrar, problemele de ordin biologic ale Romaniei din secolul XXI nu vor fi gripa porcina sau bacteriile antropogene, ci holera si tuberculoza, pentru ca vom trai ca in epoca de piatra daca nu reusim sa schimbam ceva.
sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu