Ceea ce se întâmplă în economia internaţională este din cauza inflexibilităţii de care a dat dovadă întregul sistem bancar – din SUA până în Germania şi din Germania până în Rusia, este de părere europarlamentarul Daniel Buda.
Domnia consideră că băncile îşi merită soarta, subliniind: “Băncile nu sunt Dumnezeul economiei pe lumea asta”, potrivit Bursa.
Afirmaţiile europarlamentarului vin în contextul în care, ieri, iniţiatorii Legii dării în plată (avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir) au spus că proiectul iniţial al Codului Civil prevedea darea în plată, dar că, în final, acesta a fost adoptat cu modificări, în urma lobby-ului bancar.
Avocatul Piperea a arătat, în cadrul unui briefing de presă, că darea în plată “nu este o invenţie a lumii moderne”, subliniind: “Darea în plată este un artefact, regăsindu-se chiar şi în proiectului Codului Civil aşa cum fusese el adoptat în Senat, în 2008.
Acesta cuprindea o reglementare care poate fi rezumată după cum urmează: «Creditorul ipotecar nu are voie să pună în executare silită decât bunul pus garanţie». De aceea se face o evaluare de cel puţin 133% a acelei garanţii, ca să fie îndestulătoare pentru bancă. Însă a început o dispută aprinsă pe marginea acestor iniţiative şi rezultatul a fost că proiectele Codului Civil şi Codului de Procedură Civilă au fost reanalizate în comisii şi au fost aprobate cu modificări, prin asumarea răspunderii de către Guvern.
În varianta adoptată, articolele respective arată că banca nu are voie să execute alte bunuri în timpul executării imobilului pus garanţie, dar după finalizarea acestui proces îl poate urmări pe debitor şi pe moştenitorii săi.
Aşadar, ambele coduri, în varianta lor iniţială, prevedeau implicit darea în plată, interzicând urmărirea silită a debitorului după vânzarea imobilului ipotecat. Dacă debitorul ar fi vrut să dea băncii în plată imobilul, atunci opoziţia băncii ar fi fost inutilă, întrucât oricum executarea silită nu i-ar fi putut procura un avantaj care să exceadă valoarea imobilului ipotecat. Cu atât mai putin, codurile nu permiteau vânzarea debitorului catre colectorul de creanţe după executarea/darea în plată a imobilului ipotecat.
Ambele coduri, în varianta iniţială, au fost scrise de un colectiv de profesori de drept, judecători, avocaţi şi notari care au fost plătiţi pentru scrierea acestor coduri de Banca Mondială (n.r. Banca Mondială a asigurat finanţarea elaborării celor două coduri).
Se poate presupune că Banca Mondială a acceptat, implicit, că principiul dării în plată era bun şi corect în 2008, doar că una accepta Banca Mondială în 2008 şi alta susţine aceeaşi Bancă Mondială în 2016.
La fel, şi poziţia Ministerului Justiţiei şi, mai nou, poziţia Guvernului, sunt, în 2016, total contradictorii cu cele din 2008.
Care este motivul acestei contradicţii?
Desigur: lobby-ul bancar”.
Gheorghe Piperea afirmă că cele două coduri “au căpătat forma actuală la propunerea Asociaţiei Române a Băncilor”, adăugând că Parlamentul a fost determinat şi de lobby-ul Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional şi că Executivul este vinovat prin faptul că şi-a asumat răspunderea.
La momentul adoptării celor două coduri, preşedintele comisiei mixte în cadrul cărora au fost dezbătute proiectele a fost Daniel Buda, actual europarlamentar.
Referitor la modul în care s-a desfăşurat procedura, domnia sa ne-a declarat: “A fost o comisie comună alcătuită din senatori şi deputaţi şi, ca să nu se prelungească inutil discuţiile în plen, s-a adoptat prin asumarea răspunderii. A fost una dintre puţinele legi asupra cărora toate partidele au căzut de acord fără niciun fel de politicianisme.
Nu-mi aduc aminte de un lobby punctual din partea sistemului bancar, dar băncile au fost extrem de active tot timpul, agresive şi profund nedrepte, invocând mereu «sabia lui Damocles» care venea dinspre FMI. Eu le-am spus că cine ridică sabia, de sabie moare.
Din prima mea zi de mandat ca parlamentar şi până în ultima zi, timp de opt ani, băncile au fost extrem de inflexibile şi rigide.
Eu am susţinut întotdeauna că circuitul banului în economie este la fel de important ca circuitul sângelui în organism. Dacă acesta se opreşte, atunci apare un deces.
Dacă apar situaţii imprevizibile în relaţia dintre debitori şi bănci, atunci pot fi luate măsuri care să-i sprijine pe debitorii în cauză”.
În ceea ce priveşte Legea dării în plată, ea este necesară, însă trebuie să conţină garanţia că nu se va abuza de această reglementare. “Băncile cu siguranţă îşi vor adapta ofertele”, a conchis domnul Buda.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu ne-a spus, ieri, că procesul de elaborare a celor două coduri a fost unul “destul de discret”: “Oricum, nu a fost o discuţie din punctul nostru de vedere de care să am cunoştinţă”.
Domnia sa subliniază că mecanismul de dare în plată consensuală se regăsea şi în textul vechiului cod civil, şi în sistemul dreptului roman. Textul actual al codului civil prevede darea în plată consensuală, mai evidenţiază domnul Olteanu.
Autor: R.C.
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu