Miniştrii de interne ai statelor UE au făcut joi primii paşi către crearea unui mecanism care să le permită statelor membre Schengen să reintroducă controalele la frontiere, pentru perioade maxime de doi ani, conform Wall Street Journal.
Mai multe state europene au cerut o astfel de măsură, în contextul în care Italia se confruntă cu un mare număr de refugiaţi din ţările arabe, ca urmare a revoluţiilor de anul trecut, iar Grecia nu reuşeşte să-şi controleze eficient graniţele cu Turcia.
În acest moment, statele îşi pot închide frontierele pentru maximum 30 de zile, în timpul unor evenimente care cresc riscul de violenţă. Polonia vrea să ceară controlul la paşapoarte pe timpul campionatului european de fotbal, Spania a procedat la fel luna trecută, când Banca Centrală Europeană şi-a ţinut şedinţa lunară la Barcelona. Guvernele pot institui închiderea graniţelor şi în cazul unor evenimente neprevăzute, care ameninţă ordinea publică, precum atentatele teroriste.
Noile măsuri, care trebuie însă aprobate şi de Parlamentul European, extind această perioadă de la 30 de zile la şase luni. Contrar dorinţei Comisiei Europene, organismul executiv al UE, statele pot lua aceste decizii unilateral, cu condiţia să-şi informeze în prealabil vecinii.
Ministrul de Interne Ioan Rus a declarat pentru gândul că negocierile de la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), desfăşurat joi şi vineri în Luxemburg, nu au schimbat cu nimic situaţia României în raport cu aderarea la zona Schengen, existând promisiuni ferme că la Consiliul din luna septembrie ţara noastră va adera la Schengen, în două etape.
“Speranţele noastre şi promisiunile pe care le avem în acest moment sunt că în septembrie să aderăm cu spaţiul aerian şi maritim, să ni se dea o dată fixă de aderare. Şi tot în septembrie să ni se spună că şi spaţiul terestru (al României) va fi integrat în ianuarie, martie, mai, cândva”, a declarat ministrul Ioan Rus.
România speră ca reuniunea din septembrie să stabilească şi termenul de aderare la Schengen al spaţiului terestru românesc, pentru a nu mai exista încă un vot asupra acestei chestiuni.
Cum vor Franţa şi Germania să schimbe regulile Schengen
“Decizia finală rămâne la statele membre, pentru că noi suntem responsabili pentru siguranţa cetăţenilor noştri”, a declarat joi ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich.
Noile reguli introduc măsuri de urgenţă, care vor permite statelor să introducă controlul paşapoartelor pe o perioadă maximă de 2 ani. Totuşi, obstacolele în calea adoptării acestei măsuri rămân mari.
Dacă un stat dă greş, pentru o perioadă lungă de timp, în domeniul securităţii graniţelor şi creează probleme de securitate pentru alte state membre, Comisia poate recomanda reintroducerea controalelor la frontieră. Toate statele Schengen trebuie să agreeze însă o astfel de sancţiune.
Deşi acest mecanism a fost prezentat drept unul de urgenţă, la care s-ar recurge doar în ultimă instanţă, măsura dovedeşte încă o dată că există îngrijorare faţă de politicile centrale ale UE. Totodată, măsura vine şi în contextul în care zona Euro, cea mai vizibilă şi funcţională realizare în unificarea europeană, se află sub o presiune foarte mare.
Ca şi în criza financiară, Grecia se află în centrul problemei. Anul trecut, peste 55.000 de persoane au fost prinse trecând ilegal graniţa dintre Grecia şi Turcia, faţă de 49.000 de persoane în 2010. Mult mai multe persoane reuşesc să treacă graniţa fără să fie prinse.
Franţa şi Germania s-au plâns în repetate rânduri de eşecul Greciei în domeniul securităţii frontierelor. Totuşi, ministrul de Interne Friedrich a spus ieri că noul mecanism de urgenţă conceput la reuniunea de ieri nu ar fi declanşat în cazul Greciei, deocamdată.
Surse apropiate discuţiilor de la Consiliul JAI au confirmat pentru gândul că principala temere a statelor din nucleul dur al Europei, privind securitatea graniţelor, priveşte Grecia. În acest moment, acolo s-ar afla până la un milion de imigranţi ilegali, care trăiesc fără acte. Odată cu acceptarea Bulgariei şi a României în Schengen, principala îngrijorare este că aceşti imigranţi vor avea acces mult mai uşor spre Occident, nemaiexistând control la graniţe.
Tensiuni între instituţiile UE, privind decizia asupra zonei Schengen
Consiliul UE a reuşit joi, cu ajutorul României, să elimine Parlamentul European din dosarul reformei Schengen, deşi procedura de codecizie (legislaţia UE este adoptată de Consiliu împreună cu Parlamentul European) este garantată de Tratatul de la Lisabona. Drept răspuns la această “subminare” a legislativului european, Parlamentul va da Consiliul în judecată la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), după cum a relatat gândul, aici.
În spatele întregului scandal se află România. Ţara noastră era singurul stat UE care se opunea mişcării Consiliului. Cum Consiliul avea nevoie de unanimitate pentru a scoate Parlamentul din joc în chestiunea dosarului Schengen, ţara noastră a fost “curtată” joi intens, în cadrul reuniunii miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor interne, pentru a-şi schimba poziţia. În cele din urmă, România şi-a dat votul, presupunându-se că în schimbul unor promisiuni de aderare la zona Schengen.
Andrei Luca Popescu
sursa: gandul.info
Adauga comentariu