Europa a ieşit din recesiune. Ce urmează?

Cifrele ce confirmă o relansare a eurozonei în T2 relevă în acelaşi timp că, din cele 27 ţări UE, Bulgaria, Spania, Grecia, Suedia, Italia, Olanda şi Cipru rămân totuşi în recesiune. O bună parte a analiştilor europeni manifestă prudenţă în aprecierile referitoare la evoluţiile economice următoare. Progresele din ultima vreme sunt încă afectate de probleme greu de soluţionat în ceea ce priveşte şomajul, datoriile, competitivitatea. Presa europeană a consacrat în ultima săptămână spaţii ample ultimelor cifre date publicităţii de Eurostat anunţând, în fine, ieşirea din recesiune şi demararea, fie ea şi modestă, a creşterii economice în unele ţări ale Uniunii Europene. Oficiul european de statistică preciza că, în comparaţie cu lunile precedente, creşterea Produsului Intern Brut în al doilea trimestru al acestui an, la nivelul întregii Uniuni, a atins 0,3%. O cifră mai mare decât se prevăzuse (de 0,1%), ceea ce marchează ieşirea din recesiune.

A avut loc, în acest al doilea trimestru, potrivit analiştilor economici de la “Le Monde”, o sincronizare a evoluţiilor în progres – ştire de bun augur dacă avem în vedere că, în trimestrul anterior, zona euro afişa rezultate mai proaste. În trimestrul precedent, activitatea economică scăzuse cu 0,3% în zona euro şi cu 0,1% la nivelul celor 27 membri ai Uniunii, de până la aderarea Croaţiei.

În opinia comentatorilor de la “Les Echos”, creşterea în zona euro, în ciuda cifrelor recent anunţate de Eurostat, rămâne în convalescenţă. Produsul Intern Brut rămâne “pe roşu” comparativ cu trimestrul al doilea din 2012. Rezultatele economice afişate pentru trimestrul al doilea din acest an afişează totuşi, la nivel general, un recul de 0,7% faţă de ceea ce ar fi fost necesar pentru ieşirea definitivă din recesiune. Ca atare, este necesară o aşteptare de câteva luni pentru a ne convinge că actualele semne de relansare economică sunt perene.

“O relansare durabilă, declara comisarul european pentru Afaceri Economice Olli Rehn, este în acest moment posibilă, dar numai dacă vom continua acţiunile pe toate fronturile luptei pentru ieşirea din criză: menţinerea ritmului reformelor economice, reluarea controlului asupra imenselor datorii publice şi private, construirea de piloni pentru o veritabilă Uniune economică şi monetară”.

Prudenţă

Majoritatea observatorilor din zona euro au salutat relansarea economică din trimestrul al doilea, subliniind rolul pe care aceasta îl va avea la restabilirea încrederii şi a imaginii în lumea economică, financiară, nu doar europeană. “Are loc o schimbare de percepţie faţă de perioade anterioare când, ne amintim, nimeni nu mai vedea posibilă o ieşire din criză”, sublinia pentru presă Joseph Lupton, senior economist la JP Morgan Chase.

“Se petrece ceva în economie”, afirmă şi preşedintele François Hollande. Numai că prudenţa continuă să fie o miză. Nimeni nu poate garanta în acest moment, pe baza cifrelor date publicităţii cu doar câteva zile în urmă, că va fi menţinut şi în următoarele luni acelaşi ritm de creştere.

Christoph Weil, economist-şef la Commerzbank, nu garantează că în cel de-al treilea trimestru va avea loc o redresare economică în formă de V. El pariază mai degrabă pe o creştere de 0,2%, având în vedere că în ţările situate în centrul zonei euro rămân probleme legate de deficitele bugetare şi de competitivitate. În plus, spune analistul Jonathan Loynes de la “Capital Economics” (o companie specializată în cercetări şi studii macroeconomice la nivel planetar), activitatea economică din ţările situate la periferia zonei este încă departe de nivelul care să permită soluţionarea enormelor lor probleme legate de şomaj şi datorii. Procedând la o analiză mai profundă, în lumea analiştilor economici europeni au început să se facă auzite opinii potrivit cărora s-ar putea să avem de-a face, în realitate, cu o relansare fragilă.

A nu se uita că, deşi Eurostat confirmă că în trimestrul al doilea al anului curent rata de creştere economică a Franţei a fost de 0,5%, a Germaniei de 0,7% şi a Marii Britanii de 0,6%, şapte state europene rămân în recesiune: Bulgaria, Spania şi Suedia, cu o rată de creştere în trimestrul al doilea al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, de -0,1%, Olanda şi Italia cu -0,2%, Cipru cu -1,4 % şi Grecia, cu -4,6%. Nici în ţările cu semne evidente de creştere economică, remarcă “Les Echos”, nu există date într-atât de complete şi sigure pentru a convinge că este vorba de o tendinţă de creştere durabilă, pe termen mai lung, chiar dacă liderii politici – îndeosebi cei germani şi cei francezi – sunt în acest moment mult mai optimişti decât este cazul. În Germania, creşterea economică de 0,7% este legată înainte de toate de o revenire la creşterea înregistrată deja în primul trimestru al acestui an. Franţa, chiar dacă actuala creştere a atins 0,5% – totalmente neaşteptată – ar putea să se confrunte cu o perioadă de activitate economică ceva mai lentă. Economiile spaniolă, portugheză şi italiană, chiar dacă sunt unele semne de relansare, rămân totuşi în recesiune, după cum într-o situaţie similară se află şi economia olandeză.

A nu se uita nici fenomenul cel mai preocupant în ţările UE – şomajul, care, în ciuda semnelor de relansare, nu s-a diminuat. În Franţa, în al doilea trimestru al acestui an au dispărut mii de locuri de muncă. În Grecia, rata şomajului a atins în luna mai un nou record. În ansamblul zonei euro, rata şomajului s-a stabilizat în al doilea trimestru la 12,1%, respectiv peste 19 milioane de persoane fără loc de muncă.

Germania rămâne totuşi “motorul” economiei europene

Este evident, aşa cum reiese din cifrele Eurostat, că Germania a înregistrat în al doilea trimestru al acestui an cea mai mare creştere economică (de 0,7%) din zona euro, după o alarmantă stagnare în primul trimestru. Chiar dacă Franţa a avut surpriza de a depăşi previziunile iniţiale, Germania se descurcă mult mai bine, recunosc analiştii de la “Les Echos”.

Dar, ceea ce este important, sublinia Oficiul federal german de statistică (Destatis), este faptul că “impulsurile spre creştere au venit din interior”. Motorul creşterii în Germania a fost cererea internă şi, mai ales, investiţiile. În lunile aprilie-iunie, preciza Destatis într-un comunicat, s-a înregistrat un consum mult mai mare la nivelul familiilor şi al instituţiilor publice germane, dar mai ales o avalanşă de investiţii care în primul trimestru stagnaseră din cauza condiţiilor meteorologice foarte severe din iarna trecută. Potrivit Ministerului german al Economiei, industria a progresat în luna iunie – faţă de luna mai – cu 2,2%, construcţiile cu 1,6%, producţia de echipamente cu 4,1%, iar cea a bunurilor de consum cu 1,1%, ceea ce a permis – la nivelul celui de-al doilea trimestru – o creştere totală a producţiei industriale germane de 2,6%, iar a construcţiilor cu 3,9%. Şomajul redus, conjugat cu o creştere a salariilor de 3%, a încurajat consumul.

Heinrich Bayer, economist-şef la Postbank, citat de corespondentul la Berlin al ziarului “Le Monde”, apreciază că şi în perioada următoare, creşterea economiei germane “va continua, la un nivel susţinut, chiar dacă rata de creştere va fi ceva mai slabă ca în primăvară”. Sunt previziuni conform cărora creşterea producţiei va ajunge în trimestrele al treilea şi al patrulea ale acestui an la 0,4% şi chiar la 0,5%. Exporturile, în mod tradiţional primul motor al economiei germane, relevă corespondentul amintit, au funcţionat din plin. Vânzările în China şi SUA au permis compensarea parţială a scăderilor înregistrate la exporturile în zona euro aflată în criză. Cifre exacte la acest capitol urmează a fi date publicităţii la 23 august.

Ayrault: Creşterea din T2 confirmă strategia economică a Franţei

În opinia premierului Ayrault, cifrele publicate de Eurostat privind creşterea de 0,5% în trimestrul al doilea din acest an, ca şi cifrele referitoare la rata de creştere la nivelul zonei euro confirmă şi vine în sprijinul strategiei Franţei de ieşire din recesiune. Dar, a subliniat el într-o declaraţie făcută presei, “trebuie să continuăm cu orice preţ pe acest drum”, chiar dacă avem în jurul nostru o atmosferă plină de pesimism.

Potrivit lui Ayrault, Franţa are marele avantaj că iese din recesiune după doar două trimestre consecutive de recul economic şi înregistrează o rată de creştere mai mare decât media europeană, dar, adaugă el, “nu trebuie să ne mulţumim doar cu aceste rezultate”, “trebuie să ne amplificăm bătălia pentru creştere, pentru noi locuri de muncă, pentru inovaţie”. “Să nu credeţi că rezultatele în al doilea trimestru aparţin hazardului, a mai spus Ayrault. Ele se datorează capacităţilor de care dispune economia franceză, aparatului său productiv, politicii şi orientărilor noi iniţiate la nivel european”.

Comentatori de la publicaţia economică de prestigiu “L’Expansion” , ceva mai prudenţi în aprecieri, atrag atenţia că “primele estimări ale evoluţiei şomajului în cel de-al doilea trimestru al acestui an arată că economia franceză continuă totuşi să distrugă locuri de muncă”. În primul trimestru au dispărut 27. 800 locuri de muncă, faţă de 8.300 în primul trimestru al anului trecut. Nu trebuie uitate nici eventualele riscuri ce pot să apară în viitor, mai spun comentatorii de la aceeaşi publicaţie, căci “nimic nu ne permite să credem cu certitudine că activitatea economică va putea susţine un ritm similar de creştere şi în viitoarele trimestre”.

În Portugalia, criza nu a luat sfârşit

În ciuda progreselor înregistrate în trimestrul al doilea, după doi ani grei de recesiune, premierul Passos Coelho consideră că, în Portugalia, criza nu a luat sfârşit. Chiar dacă Institutul Naţional de Statistică a anunţat o creştere economică în al doilea trimestru al acestui an de 1,1% faţă de trimestrul anterior, graţie în principal creşterii exporturilor, deşi s-a înregistrat o diminuare a şomajului de la 17,7% la 16,4%, premierul Coelho apreciază că economia portugheză rămâne în continuare fragilă. “Riscuri importante, spune el, vor continua să existe, îndeosebi pe plan extern, legate de evoluţia politicii europene”. Experţi portughezi afirmă că, de fapt, la nivelul întregului an 2013, economia portugheză se va contracta cu 2,3%, iar şomajul se aşteaptă să depăşească totuşi 18%. Guvernul va trebui să supună în perioada imediat următoare Troicii (creditorii) o ambiţioasă reformă a statului care să aibă ca efect reducerea cheltuielilor publice cu 4,7 miliarde de euro, ceea ce se va traduce prin suprimarea a 30.000 locuri de muncă.

Autor: Maria Capitaine (corespondenţă din Strasbourg)

Sursa: Curierul Național