Costurile acestui acord au inceput sa curga, fiecarui roman revenindu-i o cheltuiala de peste 2 euro intr-o luna chiar daca efectele pozitive sunt putin vizibile, chiar si la nivelul perceptiei de risc asupra Romaniei care creste din nou, fiind mai proasta decat cea privind Ungaria. In total, imprumutul ar urma sa ajunga la 12,95 mld. euro in doi ani, dobanda estimata fiind de 3,5% pe an in DST (moneda de cont a FMI), iar rambursarea trebuie incheiata pana in 2015.
Leul s-a apreciat doar pentru scurta vreme in raport cu euro dupa semnarea acordului, cursul mediu coborand de la 4,1954 lei/euro la sfarsitul lui aprilie la 4,1689 lei/euro la sfarsitul lui mai, pentru ca in iunie si iulie cotatiile sa creasca din nou pana la 4,23 lei/euro.
In pofida intrarii celor 4,77 mld. euro de la FMI, rezerva valutara a BNR a scazut in luna mai. A crescut in schimb datoria externa pe termen mediu si lung, care a trecut de 57 mld. euro in mai, platile realizate in cinci luni in contul acestei datorii insumand peste 3,5 mld. euro. Acordul cu FMI nu a reusit sa consolideze increderea in economie, care continua sa se deterioreze, si implicit nu poate impiedica adancirea recesiunii, cele mai noi prognoze indicand un declin de pana la 8% din PIB, dublu fata de estimarile din primavara. Daca misiunea FMI care vine la Bucuresti pe 29 iulie va fi multumita de rezultatele Guvernului pe semestrul I, o noua transa de 1,9 mld. euro ar putea veni in septembrie. Din cauza deteriorarii abrupte a situatiei bugetului, se pune problema ca o parte din acesti bani sa fie folositi pentru finantarea deficitului bugetar, nivelul acestuia putand ajunge si la 7% din PIB conform unor proiectii recente. Ieri, Ministerul Finantelor a imprumutat bani de la banci pentru a cincea zi la rand, in conditiile in care cele 1,5 mld. euro de la UE destinate finantarii deficitului intarzie.
Z.O.
sursa: ziua.net