Moto: “Faptele istorice sunt prin excelenţă fapte psihologice” Marc Bloch – Apologie pour l`histoire ou metier d`historien
Etimologia cuvantului mentalitate isi are sursa in adjectivul mental, care se referă la spirit; epitetul latin mentalis, a fost inexistent in latina clasică, fiind inventat si prezent in vocabularul scolasticii medievale.
Mentalitatea reprezinta impresia colectivă si modul de a gândi și simți al unui popor, sau a unei colectivitati sociale, într-un cuvânt – ceea ce în limba germană a fost consacrat prin termenul Weltanschauung (privire înspre lume). Acest termen a fost folosit în filozofia germană și a desemnat modul sistematic în care individul înțelege și interpretează sensul lumii și al vieții. Termenul este utilizat ca sinonim pentru “părere despre lume și viață”, “convingere metafizică” sau “concepție metafizică”. Noțiunea de Weltanschauung se remarcă print-o transparenta si neutralitatea cu care desemnează opiniile despre lume și viață ale individului, ea incluzând atât convingerile sociale, “adevarurile” asumate religioase, sau nereligioase, in general toate reflecțiile sistematice privind rostul sau lipsa de rost a existenței lumii și a omului în lume.
Personal sunt convins ca orice societate are o mentalitate specifica, pe care o moşteneste si pe care o propaga mai departe generatiilor urmatoare, schimbata sau nu de influențele contemporane respective. La fel de convins sunt ca diferențele mentale intre popoare sunt imposibil de nivelat si uniformizat in cateva generatii. Un neamț nu poate gandi si simți ca un francez si ambii nu pot gandi ca un englez. Capitalismul nu s-ar fi putut naste intr-o societate catolica sau ortodoxa, el s-a nascut in societatea protestanta, a carei modele etice si morale l-au facilitat.
Mentalitatea unei societați eterogene, bazata pe emigranți, poate fi moderata si modelata prin furnalul omogenizator, constituit de entitati legaliste care au la baza un consens social impus prin institutii ale statului respectiv.
Unde am ramas noi romanii cu mentalitatea noastra? Numai Dumnezeu stie! Bacşişul, peşchesul sau şpaga sunt clar fanariote, permisivitatea si lipsa respectului fata de lege au fost inspirate de societatea comunista, cu legile ei ipocrite si injuste, care se impuneau a fi calcate de orice om decent. Lipsa de decența a justiției actuale nu numai ca nu impune legea, ci o face si discretionar; structura, componenta si calitatea umana ale clasei politice si elitelor propulsate din randurile nomenclaturii comuniste, nu prevestesc schimbari radicale in generatia asta si poate nici in cea viitoare.
Probabil ca Romania va ramane balansandu-se inca mult timp intre letargia orientala si rigoarea legilor si institutiilor occidentale. Apartenența noastra Europeana este formala , ei nu ne-au primit inca cu adevarat si noi nu ne-am adaptat inca la cerințele unei democratii normative.
Lucian Boia
sursa: theophylepoliteia.wordpress.com
Bibliografie si lecturi suplimentare:
Duțu, Alexandru. Southeastern Europe between the “oriental lethargy” and the prosperous West. In: In Honorem Paul Cernovodeanu. București, 1998
Boia, Lucian. Istoria imaginarului sau dinamica arhetipurilor (L’histoire de l’imaginaire ou la dynamique des archétypes). In: Miscellanea in honorem Radu Manolescu. București, 1996
Conform teoriei că orice popor are o mentalitate a lui, se poate înţelege logic, că dacă ducem pe o insulă câte 100 de copii de 5 ani, de la 20 de popoare diferite, aceştia vor avea la 30 de ani mentalităţi diferite! Tare teoria! Dar se omite esenţialul, că o societate îşi formează mentalitatea în funcţie de modelele pe care le are. Instinctele animalice întipărite în ADN, cu care se naşte fiinţa umană, respectiv instinctul de supravieţuire şi de perpetuare a speciei, sunt cele două elemente care le are omul când iese din uter. După aceea societatea îi formează mentalitatea. Cu mentalitatea nu te naşti, îţi este creată, de familie în primii şapte ani de viaţă, apoi de către societate. Iar societatea modernă ca să menţină mentalitatea convenabilă celor ce dirijează oamenii, a făcut ca cei mici să meargă de la 3 ani la grădiniţă, adică să fie sub modelajul sistemului, să nu fie “stricat”(sic) de familie. Iar dacă există persoane cu studii care care susţin cele scrise în articol, înseamnă că, da, societatea a reuşit să creeze omul dorit, adică sclavul perfect. Şi dacă oamenii ar trebui să se aştepte la o schimbare de mentalitate măcar prin învăţături de la cei cu studii, aceştia sunt primii care pun umărul la distrugerea umanităţii. Şi esenţialul în dispariţia oricărui fel de mentalitate este crearea pentru orice fiinţă umană a împlinirii dezideratului de bază a vieţii. Respectiv faptul că o fiinţă umană care are asigurate hrana şi adăpostul, este lipsită de mentalităţi. Atât timp cât de la naştere până la moarte el se luptă pentru satisfacerea acestor deziderate de bază ale existenţei lui ca fiinţă vie, toate teoriile doi bani nu fac.
Bine zis dl Dascalu. Exact ceea ce as fi zis si eu! Bine punctat!