Ar fi multe lucruri de spus, în această săptămână în care tocmai atmosfera pascală lipsește. Se pare că am uitat ce semnificație are sărbătoarea Paștilor, și nu doar pentru credincioși. Semnificația sa trece dincolo de convingerile credincioșilor. Nu mai amintesc despre felul în care consumerismul erodează semnificația sa spirituală.
Despre un lucru însă vreau să vorbesc: despre intoleranță. Societatea noastră devine tot mai intolerantă, pe măsură ce cresc frustrările unora sau altora dintre grupurile sociale. Unele frustrări pot fi explicate, sunt urmarea unor stări de fapt pe care le cunoaștem, și pe care n-am reușit să le rezolvăm. alte frustrări sunt induse, devin armă în lupta politică. Iar acest lucru este blamabil, și periculos. Am crezut cu toții că ieșirea din scenă a lui Traian Băsescu va permite întoarcerea la normalul unei scene politice cu actori raționali, care se respectă, dialoghează, construiesc un consens în jurul marilor obiective ale interesului național.
Personal sunt decepționat. Practic nimic nu s-a schimbat după plecarea lui Traian Băsescu. Aceeași agresivitate din partea unor partide și a unor lideri politici. Același dispreț față de Constituție și față de principiul separației puterilor în stat. Același Parlament transformat în țap ispășitor pentru tot răul din România. Același dispreț din partea unora față de drepturile și libertățile cetățenești. Aceeași agresivitate, de nimic justificată.
Țara asta trebuie să existe, dincolo de politicieni, de ”formatori de opinie”, de ”intelectuali publici” sau de ”justițiari”. Lucrurile nu încep cu unii, și nu se termină cu ei. Abordarea conflictuală ne-a făcut atâta rău. După ”obsedantul deceniu” din anii 50 ai secolului trecut, am avut un ”deceniu pierdut”, marcat de personalitatea cel puțin controversată a lui Traian Băsescu. Unii dintre discipolii săi par ferm hotărâți să-i continue ”opera”. Este o veste proastă pentru noi, toți. Și nu trebuie să lăsăm să se întâmple asta, să mai pierdem timp și oportunități de dezvoltare.
Nu ne folosește ”pâra” la Bruxelles sau la alte ”Înalte Porți”, cum se petrece acum în cazul deciziei de reducere a TVA. Avem atât de puține mijloace de a interveni în economie, și atât de multe nevoi. Nu ne putem permite luxul de a ne refuza, din motive ideologice, folosirea instrumentelor pe care le mai avem pentru a ne dezvolta. Suntem responsabili cu toții față de români. A sta pe margine și a huidui nu e ceea ce așteaptă cetățenii de la politicieni. Cei care fac, chiar dacă și greșesc, sunt de preferat celor care cârcotesc, pentru că nu au curajul să-și asume deciziile necesare schimbării în bine a României. După un deceniu pierdut trebuie să urmeze un deceniu câștigat pentru România și pentru cetățenii ei. Noi asta facem: lucrăm pentru a face din dorință o realitate.
Sursa: Ionut Vulpescu
Ne meritam soarta…ne-am sacrificat cel mai mare presedinte ca pe un caine pentru democratie…iar aceasta democratie a jefuit Romania cu ajutorul clasei politice flamande si tradatoare incepand de la Armata pana la ultimul functionar public,am fost cea mai proapera tara din Europa de est in ani 90 si am ajuns gunoiul eu am ajuns sa fim condusi de Americani care dicteaza dupa placul lor cine fura si cat de pe bietul roman…politicul inghite tot ce dicteaza “inalta poarta” ca de nu se ocupa vulturi ce protejeaza statul de drept de ei…ei ne impong la razboi incet incet iar romani bieti isi bat capul de Udrea…trezestete romane
Zilele acestea sa ne gandim la multimile de crestini prigoniti si ucisi pentru numele Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, chiar si acum in timp ce noi ne veselim, mancam, bem si „mucenicim” virtual pe site-uri.
Sa nu uitam nici ca pe 24 Aprilie 2015se implinesc 100 de ani de la holocaustul crestinilor ortodocsi. Se implinesc 100 de ani de cand Turcia a exterminat 1.500.000 (un milion cinci sute de mii) de crestini ortodocsi greci si armeni.
[…]
Această pagină de istorie nu ar fi completă dacă aş fi trecut sub tăcere exterminarea sistematică şi suprasaturarea celor mai josnice patimi ale omului sau bestiei ce caracterizează masacrele grecilor şi armenilor din Pont. Au existat din când în când descrieri ale masării în grupuri a acestor oameni obidiţi în diferite puncte de pe ţărmurile Mării Negre unde ajunseseră după lungi călătorii pe jos şi suferinţe de nedescris, ca şi ale ajutorului dat lor de organizaţiile americane. Adeseori, funcţionarii acestor organizaţii sau misionarii americani au protestat, ceea ce a creat un moment de nedumerire în rândul poporului american sau a trecut neobservat. Cu toate acestea, masacrul sistematic, deportarea, jafurile şi violurile care s-au înfăptuit asupra creştinilor din regiunea Mării Negre, odinioară prosperă, este una dintre cele mai întunecate şi mârşave pagini chiar în istoria turcă.
Comunităţile înfloritoare din Amasia, Cezareea, Trebizonde, Chaldes, Rhodopolis, Colonia, centre ale civilizaţiei elene timp de multe sute de ani, au fost practic distruse într-o campanie persistentă de masacrare, spânzurare, deportare, foc şi viol. Numărul victimelor se ridică la sute de mii, suma totală a armenilor şi grecilor exterminaţi în întreaga veche provincie romană a Asiei ridicându-se la 1.500.000 suflete. În acest chip a fost creată acea Turcie ,,regenerată”, care a fost comparată în unele zone cu Elveţia şi Statele Unite ale Americii.
[…]
„Aveam 12 ani, eram cu mama mea. Ne mânau cu biciurile şi nu aveam apă. Era foarte cald şi mulţi dintre noi mureau din cauza lipsei de apă. Ne mânau cu biciurile, nu ştiu câte zile şi nopţi şi săptămâni, până când am ajuns în Deşertul Arabiei. Surorile mele şi bebeluşul au murit pe drum. Am ajuns într-un oraş, nu ştiu cum se numea. Străzile erau pline de morţi, toţi tăiaţi bucăţi. Ne mânau peste ei. Am tot avut coşmaruri cu cele petrecute atunci. Am ajuns într-un loc în deşert, un loc adâncit în nisip, înconjurat de dealuri. Eram mii acolo, multe, multe mii, numai femei şi fete. Ne-au strâns laolaltă ca pe oile în vale. Apoi a venit întunericul şi am auzit trăgându-se de jur-împrejur. Ne-am spus: ,,A început măcelul”. Toată noaptea am aşteptat, mama mea şi cu mine, să ajungă la noi. Dar ei nu au venit, iar dimineaţa, când ne-am uitat în jur, nimeni nu fusese ucis. Nimeni nu fusese ucis. Nu ne omorâseră. Semnalizaseră triburilor din sălbăticie că eram acolo. Kurzii au sosit mai târziu în acea dimineaţă, pe lumină; kurzii şi multe alte feluri de oameni din deşert; au venit de peste dealuri şi ne-au înconjurat şi au început să ne omoare. Toată ziua au ucis; eram atât de multe. Totuşi nu s-au gândit că ar fi putut să ne vândă, ei ne-au omorât. Au continuat să ucidă toată noaptea şi dimineaţa. Dimineaţă au ucis-o pe mama mea.”
[…]
( NENOROCIREA ASIEI III – de George Horton, vreme de 30 ani consul şi consul general al SUA în Orientul Apropiat )
http://www.agerpres.ro/externe/2015/04/12/papa-francisc-a-folosit-cuvantul-genocid-pentru-masacrul-impotriva-armenilor-de-acum-o-suta-de-ani-10-47-37
Dumnezeu sa-i odihneasca,dar de genocidul din America facut de colonisti occidentali …80.000.000de indieni!!!tocmai ei sa apere lumea de teroare…
oamenilor le este din ce in ce mai greu sa reactioneze. Toti cei pe care ii cunosc se simt rau si nu isi pot explica de ce. Starea aceasta de rau se intampla de multi ani, asa ca a ajuns sa fie „sesizata” ca un fel de normalitate. Partea buna este ca din ce in ce mai multi dintre cei pe care ii cunosc au inceput sa-si puna intrebari de genul: „Cred ca este ceva in aer. Am o stare permanenta de oboseala, dureri de cap, apatie …”
Din pacate, razboiul impotriva sanatatii populatiei si impotriva puterii oamenilor de a gandi, a intelege ce se intampla si a se opune, se duce prin toate mijloacele existente, unele cunoscute, altele mai putin cunoscute: chemtrails, undele de telefonie, apa de baut, mancarea, lipsa soarelui pe perioade indelungate, vaccinuri, medicamente …
Doua dintre otravurile pe care suntem obligati sa le ingeram zilnic sunt fluorul si clorul.
„Fluorul este o otrava cumulativa…
[…]
Teste mai recente au demonstrat ca fluorul poate dauna creierului si are efecte negative asupra capacitatii de invatare. Cinci studii efectuate in China arata o reducere a IQ-ului la copiii asociati cu expunerea la fluor. Un reputat jurnalist spaniol, David Heylen Campos, a sugerat intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine sub control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta.
Metoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David Heylen Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii au adaugat in hrana detinutilor mici cantitati de fluor pentru a-i linisti si a-i mentine intr-o stare de letargie mentala care ii impiedica sa se revolte. Jurnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utilizate azi in ospicii si aziluri de batrani contin fluor, probabil in acelasi scop: linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si sub control.”
[…]
Sursa: http://astafac.eu/sanatate/fluorul-si-fluorura-de-sodiu-otrava-zilnica/
„Clorul dezinfectează apa, dar şi pe om: reacţionează cu vitaminele din corp şi le anihilează iute, distruge flora intestinală.
Medicul renumit Robert D. Morris a spus că un adult care timp de 40 de ani a băut apă cu clor şi şi-a preparat mâncarea cu aceasta, are cu 70% mai multe şanse la cancer decât altul, care nu a folosit apa de la robinet.”
[…]
Sursa: http://www.alga-minune.ro/apa-curata.htm