Persoanele publice cu apariţii frecvente în media datorează un respect aparte limbii române, cel mai important element al conştiiţnei de sine a românilor şi liantul identităţii naţionale.
Cum anume se exprimă liderii politici, formatorii de opinie, dar şi oricine altcineva care capătă acces la mijloacele de comunicare publică nu este doar o simplă chestiune de proprie imagine, ci un act cu puternice valenţe instructiv-educative.
Cel mai adesea, vedetele create de media devin modele. Ele lansează şi impun nu doar moda vestimentară, ci şi stiluri comportamentale, stereotipuri verbale, gestica, neologismele lingvistice, atrag simpatii şi antipatii, deci lasă urme în existenţa noastră cotidiană şi cea viitoare.
Chestiunea în sine nu ar trebui să ne îngrijoreze, decât în măsura în care aceste “vedete” devin proaste exemple pentru cei care le urmează. Şi, bineînţeles, ne îngrijorează foarte tare atentatele sistematice împotriva limbii române comise fără întrerupere şi pic de jenă de catre barbarii inculţi şi agramaţi şi care au invadat media.
Cuvintele folosite aiurea pot schimba fundamental repere existenţiale, schimbând sistemul de valori al identităţii comunităţilor.
Prin foarte repede exemplele proaste oferite de “modelele” politice ale societăţii.
Preşedintele Republicii bunăoară, în împrejurările ştiute, a dat conotaţie originală verbului “a reevalua”, atunci când unor persoane pe care la un moment dat le-a etichetat în termeni penali, ulterior, le-a primit jurământul ca membri ai guvernelor României, întorcând-o cinic “L-am reevaluat!”. Aşa se face că astăzi există o lungă listă de aşteptare la Cotroceni, în vederea “reevaluării”.
În 1990, un fost prim-ministru a intervenit în fondul lingvistic al limbii române printr-o hotărâre de guvern, obligându-ne să nu mai folosim cuvântul “ţigan”, ci pe acela de “rrom”, astfel că astăzi o lume întreagă aproape a ajuns să creadă că România este patria “rromilor”.
Pentru inginerul şi doctorul în hidraulică Petre Roman nu a însemnat nimic datul ştiinţific că”ţigan/Zigeneur/Zingaro etc.” vine de la grecescul “Athinganoi”şi căîn limbile englezăşi spaniolă denominaţia este gipsy, respectiv gitano, în francezăgitanes, în germanaZigeneur ş.a.m.d. Era necesară o diversiune, a creat-o!
Într-o lume a puternicelor interdependenţe create de libera circulaţie a persoanelor şi în condiţiile amalgamării vocabularului (de înţeles în cazul nestăpânirii corecte a limbii materne), precum şi în cazurile în care, înaintea vorbirii corecte a limbii materne, preşcolarii deprind una sau mai multe limbi străine, ne este dat să constatăm şi schimbarea accentului limbii, încât unele cuvinte devin neinteligibile.
La o reuniune simandicoasă, patronată de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta, mi-a fost dat să aud pentru întâia oară pe cineva spunând, la un microfon, flancat fiind şi de vreo doi sau trei academicieni, că are “doisprezece hectare de viţă nobila, din soiul (…)”, ce importanţă mai are… Rostitorul discursului, un om plin de multe calităţi şi cu mult bun-simţ, a sesizat imediat că ceva nu este în regulă în alocuţiunea sa, şi-a cerut scuze că nu este un bun orator şi chiar a pus punct, fără să-şi mai ducă ideile la sfârşit. Este un exemplu notabil, în care inteligenţa sclipitoare a vorbitorului a estompat suspansul momentului.
De la un timp ne oripilezează simţul auzului, cu lipsa acordului gramatical corect al numeralului cu genul substantivului, cine altul decât prim-ministru V.V. Ponta! O dată, de două, de trei ori… fără număr, domnilor!
Până să nu primească abonament la posturile de televiziune, până nu a fi început să mănânce şi din pâinea purtătorului de cuvânt al guvernului, V.V.P.-ul părea a vorbi şi scrie corect în limba oficială a statului al cărui prim-ministru este.
Numai în ultima săptămână, V.V.P.-ul a folosit, de cel puţin trei ori, în legătură cu substantive feminine, acordul la genul masculin“doisprezece” în loc de “douăsprezece”. Aveţi “două” băieţi sau “doi” fete, domnule prim-ministru?! Chiar nu este nicio diferenţă?
Îndreptaţi-vă barbarismul linvistic, domnule prim-ministru, emiţând ultima ordonanţă de urgenţă a guvernului, aceea de înfiinţare a poliţiei limbii române. Din amenzile încasate veţi stabiliza bugetul şi veţi săvârşi actul de guvernământ pentru care o să intraţi, pe uşa din faţă, şi în istoria neamului.
Scris de 31 august 2013, Ziua Limbii Române
Autor: Aurel I. Rogojan
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu