C O N T R A P R O P A G A N D Ă

De ce “medicamentul” FMI nu poate vindeca Romania

De ce "medicamentul" FMI nu poate vindeca RomaniaStatul roman a imbratisat ajutorul financiar oferit de Fondul Monetar International (FMI) si s-a aruncat “cu capul inainte”, in ciuda avertisementelor lansate de mai multi specialisti economici. Avertismentele au fost indreptatite, in contextul in care Argentina, Irakul si o serie de alte state reprezinta dovada “efectelor secundare” ale sprijinului FMI.

Romania a incheiat primul acord cu FMI in martie 2009, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD fiind de 19,95 miliarde euro.

Guvernul a sustinut ca acordul incheiat in 2009 este necesar pentru stabilizarea cursului valutar si pentru stimularea investitiilor. In plus, seful statului vedea acordul din 2009 “o centura de siguranta” si promitea ca acordul va fi de tip preventiv.

Chiar si asa, guvernul a folosit banii acordati de FMI in alte scopuri decat cele enumerate si a incheiat, anul acesta, un nou acord cu Fondul, de data aceasta de tip preventiv. Acest lucru inseamna ca banii nu pot fi trasi doar in cazul unei situatii exceptionale, cum ar fi un atac asupra monedei nationale declansat de o criza in regiune.

Valoarea celui de-al doilea acord este de aproximativ 3,6 miliarde de euro, reprezentand aproximativ 300% din cota pe care Romania o are la FMI.

Al doilea acord cu FMI va dura doi ani si se va derula concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, in valoare de 1,4 miliarde de euro, precum si cu un imprumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondiala.

Supraindatorare si proteste de strada, printre simptomele FMI

Poate cel mai elocvent caz care arata ce efecte secundare poate avea un acord cu FMI a fost Argentina. Statul s-a supraindatorat, presedintele a demisionat iar proteste de strada au ravasit tara.

Proteste si o datorie colosala au fost principalele motive care au dus la inlocuirea premierilor elen si italian. Georgios Papandreou, din Grecia si Silvio Berlusconi, din Italia au fost schimbati cu doi prim-ministri tehnocrati, Lucas Papademos, respectiv Mario Monti.

Cu toate acestea, crizele care zguduie din temelii integritatea economica si stabilitatea sociala a celor doua state sunt departe de a se fi terminat, asa cum avertizau analistii citati de CNN. Mai mult decat atat, se asteapta ca protestele sa continuie, in conditiile in care popoarele celor doua tari sunt nemultumite de “premierii impusi de Germania”.

Romania aspira sa adere la zona euro in 2015, iar guvernantii promit ca tinta va fi pastrata. In acelasi timp nu este suficient ca o tara sa indeplineasca toate criteriile aderarii, pentru ca “daca nu ai o economie performanta, intrarea in zona euro este o eroare care va aduce probleme si Romaniei si zonei euro”.

Cu alte cuvinte, seful statului strecoara posibilitatea ca Romania sa nu mai intre in zona euro si sa amane adoptarea euro peste patru ani.

Pe de o parte, acest lucru ar fi avantajos pentru tara noastra, dar exista, desigur si o serie de inconveniente.

“Romania va suporta o cadere de 50% din nivelul de trai al populatiei in cazul in care am adopta euro inainte de 2015. Ne-am intoarce mult in timp. In 2002, PIB-ul Romaniei era de aproximativ 40 de miliarde de euro, in timp ce in 2011, PIB-ul Romaniei ajunge la 115-120 de miliarde de euro.

Ne vom intoarce la inceputurile anului 2000. Ar fi o foarte mare greseala”, a declarat consultantul financiar Ionel Blanculescu.

Cand Argentina s-a imprumutat de la FMI, moneda nationala, pesos era in stransa legatura cu dolarul, la un curs valutar de 1 pesos = 1 dolar. Din aceasta cauza, rata de schimb a fost puternic afectata de imprumutul extern,care a supraindatorat tara si a condus la prabusirea exporturilor, in tandem cu scumpirea substantiala a importurilor.

Argentina a ajuns la un deficit comercial de 400 de miliarde de dolari, aspect care a ingrozit investitorii, determinandu-i sa renunte la pesos.

Dupa ce Argentina s-a imprumutat de la FMI cu 40 de miliarde de dolari, dobanzile la credite au crescut foarte mult.

Argentina, cobaiul FMI

Economistul Mark Welsbrot, director la Centrul pentru Economie si Cercetari ale Politicilor din Washington, spunea, in 2002, ca Argentina a adunat o datorie externa practic imposibil de platit, mai ales ca economia nu putea produce bani din cauza ratei fixe 1 peso – 1 dolar.

Clauza “zero deficit” impusa de FMI a fost o alta greseala, crede economistul american care precizeaza ca reprezentantii Fondului au inceput sa se scuze ca au fost impotriva ratei fixe a cursului.

Doi ani mai tarziu, oamenii au iesit pe strazi si au inceput sa isi retraga banii din banci sau sa ii schimbe in dolari. Reactia guvernului a fost inghetarea conturile tuturor pentru 12 luni, permitand doar retragerea unor sume mici. Drept urmare, protestele de strada s-au intensificat.

Dupa ce guvernul argentian a cazut, iar presedintele Fernando de la Rua si-a dat demisia, solutia care a salvat Argentina a fost “eliberarea cursului”. Peso s-a depreciat si a dus dus la o inflatie imensa, de 80%, avand in vedere faptul ca tara era dependenta de importuri.

Totusi, exporturile argentiniene au fost favorizate de peso ieftin, iar statul a obtinut o crestere economica intensa: 8,8% in 2003, 9% in 2004, 9,2% in 2005, 8,5% in 2006 si 8.7% in 2007, conform datelor publicate de Jurnalul National.

Argentina a reusit sa isi achite imprumutul de la FMI in 2005, cu trei ani in avans fata de cum era programat si a scapat de acordul cu FMI.

Pretentiile FMI, prea dure

Masurile dure de austeritate impuse de Fond au creat peste tot proteste, inclusiv in Romania.

Dupa ce a cerut ajustarea drastica a deficitului bugetar, FMI a aprobat reducerea salariilor si pensiilor bugetarilor cu 25%, respectiv 15%. Ulterior, a revenit asupra deciziei si a promis ca bugetarii isi vor recupera drepturile banesti, cel mai probabil, in 2016.

FMI a incheiat acorduri de tip stand-by, in valoare de 65,5 miliarde de euro cu 17 state, arata datele oficiale.

Acestea sunt: Grecia, Islanda, Letonia, Ucraina, Angola, Antigua si Barbuda, Bosnia, El Salvador, Republica Dominicana, Honduras, Irak, Jamaica, Kosovo, Maldive, Pakistan si Sri Lanka.

Dintre aceste acorduri doar trei sunt de tip preventiv, adica autoritatile au ales sa nu atraga transele aprobate: Romaania, El Salvador si Honduras.

Pana acum, Grecia are valoarea cea mai mare a sumelor trase de la FMI, respectiv 14,3 miliarde de euro.

Pe locul al doilea se afla Romania, cu 11,87 miliarde de euro.

Pana acum, ajustarile dure, masurile drastice de austeritate, devalorizarea cursului si protestele de strada “timide” sunt cateva simptome ale medicamentului numit “ajutor FMI”.

De altfel, insusi reprezentantul misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, compara statul roman cu un “pacient stabilizat dupa operatie, dar care nu are semne vitale”.

Autor: Alexandra Grigore

Sursa: Business24.ro

Related Posts

One Response “De ce “medicamentul” FMI nu poate vindeca Romania”

  1. xxl says:

    Pentru ca FMI a venit la ciordit.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss