C O N T R A P R O P A G A N D Ă

De ce apar noi partide. Pot ele sa gaseasca raspunsuri la problemele Romaniei?

Trei mișcări politice noi și‑au făcut apariția în ultimele luni în România toate având ambiția de a deveni partide: Noua Republică, România Noastră și Împreună 2012. Unul din motive este nemulțumirea uriașă a populației și a mediului de afaceri față de partidele existente. Dar mai sunt și altele.

În timp ce partidele mari par că‑și pierd orice urmă de credibilitate și direcție, scena politică începe să fie populată cu formațiuni noi și cu oameni noi, mulți dintre ei fără nici un fel de experiență de politicieni – antreprenori, intelectuali, ingineri, avocați, medici și alți profesioniști din diverse domenii – toți dornici să contribuie cumva la îmbunătățirea situației șării. Trei inițiative politice lansate în ultimele luni au atras deja zeci de mii de simpatizanți. Mișcarea Nouă Republică a strâns deja aproape 20.000 de semnături (din cele 25.000 necesare înregistrării la Tribunal) și va deveni partid politic în aprilie. Mircea Geoană, fost președinte PSD, a lansat în martie miș­carea România Noastră, care ar putea deveni la un moment dat un nou partid. Și, în fine, Bogdan Naumovici și Aneta Bogdan, doi dintre semnatarii manisfestului „Împreună 2012 – Sfârșitul lumii lor“, publicat la începutul acestui an, vor anunța și ei în scurt timp un nou proiect politic. „Sunt absolut ferm convins că anul acesta și anii următori vor fi anii celor care nu au făcut până acum politică“, spunea Mircea Geoană, la mijlocul lunii martie, când a avut loc lansarea noii sale platforme, România Noastră. Evenimentele par să‑i dea dreptate.

ÎNCĂ UN PARTID NOU? „Împreună 2012“ este cea mai proaspătă inițiativă de acest gen din România. Mișcarea s‑a născut în ianuarie 2012 după publicarea unui manifest semnat de câțiva oameni din industria publicității și economiști printre care Bogdan Naumovici (Leo Burnett) și Aneta Bogdan (Brandient). Ulterior, a fost lansată o platformă de dezbateri pe Facebook care a atras mii de membri, iar acum fondatorii vor să meargă și mai departe. „Planul nostru este să lansăm un partid politic. Acum se lucrează la el, într‑o săptămână sau două îi dăm drumul, o să vedeți viziunea, structura, absolut tot“, spune în premieră pentru MONEY EXPRESS Bog­dan Naumovici, unul din semnatarii manifestului. El mărturisește că și‑ar fi dorit să adere la un partid nou gata înființat, dar că nu a găsit. „Aș fi vrut să existe o barcă în care să săr dar nu am găsit una, așa că am plecat pe drumul cel mai greu, acela al înființării unui partid politic nou. Mulți îmi spun să nu intru că politica e o mocirlă, dar nu îi ascult. Dacă în decembrie ’89 am ieșit în stradă ca să schimb ceva, acum e momentul să încerc alegând calea democratică“, afirmă Naumovici, unul dintre cei mai cu­noscuți strategi în publicitate din România, care a contribuit la construcția unor branduri precum Altex, Bergen­bier sau Prigat. Naumovici precizează că nu dorește să fie liderul noii formațiuni. „Exact de asta fugim, de ideea liderului unic, a cavalerului care vine pe un cal alb să salveze țara. În locul acestuia propunem o mulțime de profesioniști, oameni competenți care vor fi dispuși să‑și pună viața profesională între paranteze pentru o perioadă de cel puțin opt ani pentru a se dedica țării lor“.

POLITICĂ DE TIP „CLOUD“. O inițiativă similară, dar care a făcut deja pași importanți către idealul de a deveni partid este Noua Republică, mișcare apărută în toamna lui 2011 în urma unui manifest scris de tânărul intelectual Mihail Neamțu. Noua Republică are deja filiale în peste 35 de orașe din țară și se va înregistra la Tribunal luna aceasta. „Acum am primit ultimele rapoarte. Avem 18.000 de semnături pe listele închise și în jur de 20.000 cu tot cu listele deschise“, spune avocatul Gabriel Biriș (43 de ani), unul din liderii noului partid și unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în fiscalitate din România. Inițial, Biriș pornise la crearea unui nou partid alături de un grup din care au facut parte și Bogdan Naumovici și Aneta Bogdan, grup care ulterior a creat platforma „Împreună 2012“. Între timp, a decis să adere la Noua Republică pentru că a considerat că această inițiativă are cele mai multe șanse de a obține procentul de 5% din voturi, pragul de intrare în Parlament. Iar Biriș este hotărât obțină un loc de deputat în Parlamentul României la alegerile din toamnă. El nu vede o problemă în apariția mai multor mișcări politice noi în România. „Ceea ce vedem sunt mai multe semințe care pot duce la cristalizarea unor platforme de discuții între elitele care vor să schimbe ceva în țara asta“, mai spune antreprenorul care deține, alături de alți trei parteneri, o firmă de avocatură cu afaceri de 2,4 milioane de euro anual. „Deocamdată aloc cam 20% din timp politicii și 80% businessului, dar sunt sigur că după ce Noua Republică va deveni partid cu acte lucrurile vor căpăta o cu totul altă viteză și raportul se va inversa. (…) Ca politician, trebuie să fii dispus să te duci în stradă, să mergi la dezbateri la televizor, să bați țara în lung și în lat“, spune el. Deși nu a mai fost înscris până acum într‑un partid politic, Biriș a fost implicat în redactarea a numeroase programe de guvernare și inițiative legislative mai ales în zona de fiscalitate, el fiind de altfel unul din artizanii cotei unice, cu care Alianța DA a câștigat alegerile din 2004. În 2008, spre exemplu, a fost în negocieri avansate cu Theodor Stolojan (unul din liderii Alianței DA) să devină șeful ANAF și al Direcției de Legislație Fiscală cu condiția ca Alianța să susțină proiectul său de reformă fiscală. „Făcusem această înțelegere în vara lui 2008, după care a venit criza, lucrurile au început să se deterioreze din punctul de vedere al businessului și nu puteam să‑mi las colegii singuri. Apoi, Theodor Stolojan s‑a retras și totul a picat, iar noul Guvern a început să facă tot felul de gafe cum a fost cea cu introducerea impozitului minim“, rememorează Biriș. Avocatul este convins că în societatea românească există mari energii politice latente și că singurul lucru necesar ca aceste resurse să se descătușeze este un partid nou și credibil. „Ați auzit de «cloud computing»? Eu văd Noua Republică precum un cloud. Adică o platformă la care se conectează toți acei oameni care vor să schimbe ceva în jurul lor. Nu trebuie să investim în toată rețeaua, ci doar într‑un server“, detaliază Biriș. Cât despre mișcarea România Noastră, a lui Mircea Geoană, și aceasta are ambiții politice, deși nu și‑a fixat ca obiectiv declarat transformarea în partid foarte rapid. „Aș spune că este mai mult decât un ONG, este mai puțin decât un partid politic, este ceva diferit, care sperăm să aibă un impact pozitiv în societate“, a menționat Geoană într‑un interviu acordat Mediafax.

„Visul meu este să pun sigla noului partid pe produsele antreprenorilor români cu mesajul că o parte din preț se duce la finanțarea noului partid“
– Bogdan Naumovici, specialist publicitate

SUSPICIUNI. Deși discursurile sunt cât se poate de generoase, fiecare din aceste trei mișcări politice incipiente au câte un „călcâi al lui Ahile“ cu care trebuie să se lupte. Noua Republică este percepută de mulți români ca un partid susținut din umbră de Traian Băsescu. „Din păcate au fost niște greșeli tactice la început care ne costă acum“, admite Gabriel Biriș. „Noua Republică s‑a poziționat la dreapta spectrului politic lovind în stânga. Nu te poziționezi la dreapta dând în stânga ci îți faci loc la dreapta dându‑i la o parte pe cei din dreapta“, continuă Gabriel Biriș, care crede că oricum în România nu mai este atât de importantă doctrina, cât credibilitatea unui partid. În ceea ce privește mișcarea „Împreună 2012“, cele mai mari suspiciuni sunt legate de numele lui Bogdan Naumo­vici, creatorul campaniei publicitare pentru Roșia Montană Gold Corporation, un proiect care generează controverse aprinse. Nici Mircea Geoană – fondatorul mișcării România Noastră – nu este scutit de critici acide, mai ales din cauza gafelor pe care le‑a făcut la ultimele alegeri prezidențiale. Un alt motiv de neîncredere este legat de timing. Nu cumva este mult prea târziu din punctul de vedere al ciclului electoral? Alegerile parlamentare vor avea loc pe 18 noiembrie 2012 și legea partidelor politice din România spune că pentru a participa la scrutin un partid trebuie să fie înscris la Tribunal cu cel puțin șase luni înainte de data alegerilor, deci în cazul de față termenul limită ar fi jumătatea lunii mai. „Depinde de cât de mare este nemulțumirea. Revoluția din 1989 a durat șase zile, a început pe 16 și s‑a terminat pe 22“, este replica lui Naumovici, care este convins că inițiativa sa politică va reuși să strângă într‑un timp record cele 25.000 de semnături necesare înregistrării la Tribunal. „La ora actuală avem peste 3.000 de like‑uri pe pagina de Facebook și putem ajunge ușor la 5.000. Dacă rugăm fiecare persoană să aducă 5 semnături – iată cum am ajuns la 25.000“, spune publicitarul. În opinia sa, marea problemă pentru un partid nou nu este nici strângerea de semnături, nici finanțarea, ci credibilitatea și capacitatea de a reprezenta pe cineva din România.

„Am intrat în politică pentru că este frustrant să știu cât de simplu ne putem face viața mai bună tuturor, doar schimbând câteva legi și impozite“
– Gabriel Biriș, specialist fiscalitate

GENERAȚIA DECREȚEILOR. De ce apar aceste partide acum? Bogdan Naumovici spune că momentul nu este întâmplător. „Eu cred în generația celor care în ultimii 20 de ani și‑au făcut afacerile și familiile și acum au răgazul de a se apleca și asupra unei îndatoriri civice. Sunt cei care au ieșit în stradă în ’89, după care nu au mai avut timp să se implice în politică pentru că au fost prea ocupați să‑și facă o carie­ră. Sunt cei cărora li se potrivește cel mai bine sloganul din Piața Universității «Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați»“, afirmă acesta. În plus, această generație, care a ajuns acum la maturitate deplină, mai are ceva special: este foarte numeroasă. După 1966, anul în care a fost promulgat decretul 770 care interzicea avorturile, natalitatea s‑a dublat în România, iar acum toate persoanele născute în acei ani au ajuns la circa 40 de ani. „Generația celor care au acum 43–45 de ani – din care fac și eu parte – este generația decrețeilor, de departe cea mai numeroasă din România. Sunt persoane foarte competitive pentru că s‑au confruntat toată viața cu o concurență peste medie – de la admiterea la facultate la căutarea unui job“, mai afirmă Naumovici, care își amintește că pe vremea când era la liceu, în anul lui existau clase până la litera Z, din cauza numărului foarte mare de elevi. Pe lângă argumentul demografic, un alt fenomen care le dă speranțe noilor partide este dezamăgirea electoratului român în ceea ce privește partidele existente. Atât Bogdan Naumovici, cât și Gabriel Biriș cred că există „o piață imensă“ neacoperită. „Să zicem că votează 50% din electorat. Dintre aceștia, 30% sunt captivi, adică știu exact cu cine votează fie din convingere, fie dintr‑un interes sau altul. Circa 20% dau vot negativ, adică aleg răul cel mai mic. Din restul de 50% care nu votează, cam 30% sunt complet neinteresați de politică, deci nu îi luăm în calcul, iar 20% sunt interesați de politică, dar sunt atât de dezamăgiți că nu mai fac nici măcar efortul de a da votul negativ“, detaliază Gabriel Biriș. Prin urmare, concluzionează el, un partid nou ar putea ataca un electorat de 40%.

ÎN CĂUTARE DE ANTREPRENORI. În afară de faptul că sunt create de la zero, toate aceste inițiative mai au în comun un lucru: vor apela la susținerea antreprenorilor români foarte puternici și onești (cei care și‑au clădit afaceri fără să facă afaceri cu statul). „Vom merge pe donații și către antreprenorii de succes, care doresc transparent să ajute mișcarea să decoleze“, a declarat Mircea Geoană. Gabriel Biriș și‑a propus să se întâlnească personal cu antreprenorii români pentru a le vorbi despre programele Noii Republici din fiecare sector al economiei. Implicarea antreprenorilor în sprijinirea noilor partide ar putea fi de mai multe feluri: unii vor dori să susțină mișcarea complet anonim, alții vor sprijini doar de pe margine și ultima categorie, și cea mai importantă, este a oamenilor de afaceri care vor fi dispuși să se implice „cu arme și bagaje“, adică inclusiv cu imaginea lor. „Greutatea cea mai mare este să‑i determini pe oameni să se implice cu totul. Asta e cheia succesului. Dacă vom convinge vârfuri ale profesiei sau ale industriilor, oameni foarte respectați, care nu au trăit degeaba până acum, vom reuși“, spune Gabriel Biriș. Deocamdată, adaugă el, nu știe nici un om de afaceri român care să fie dispus să se implice în Noua Republică 100%, „dar cu siguranță în câteva luni vor fi zeci“, mai spune el. Bogdan Naumovici merge și mai departe. „Visul meu este să pun sigla noului partid pe produsele antreprenorilor români cu mesajul că o parte din prețul respectivului produs se duce la finanțarea noului partid politic“, afirmă el.

„Eu nu fac politică, nu mă interesează nici un partid, nici cele noi, nici cele vechi. Ceea ce mă interesează este să văd programe“– Radu Enache, Continental

VOR PROGRAME CONCRETE. Ce cred antreprenorii? Radu Timiș, proprietarul CrisTim, spune că nu‑l interesează zona politică, dar că salută apariția noilor partide. „E clar ca aduc un suflu nou, dar viața va demonstra dacă vor avea succes“, afirmă el. Pe de altă parte Timiș crede că ar fi nevoie de o consolidare în zona politică și nu de o fragmentare. „Sunt foarte multe partide, iar o democrație matură înseamnă consolidare și în zona politică. În România, totul trebuie negociat, totul e șantaj și lucrurile se mișcă foarte greu“, mai spune proprietarul uneia dintre cele mai mari fabrici de mezeluri din țară, cu vânzări de 80 de milioane de euro pe an. Dan Șucu, proprietarul Mobexpert, cea mai mare firmă românească de mobilier și decorațiuni, spune că dacă s‑ar implica ar vrea să finanțeze nu un partid ci un „watchdog“, adică un organism prin care cetățenii să poată monitoriza și evalua măsurile luate de persoanele pe care le votează, indiferent din ce partid sunt. „Cetățenii români votează din patru în patru ani pe baza de promisiuni și nu pe baza unei evaluări“, spune Dan Șucu. Radu Enache, proprietarul lanțului hotelier Continental, vrea să vadă programe concrete care să ajute industria în care activează, adică cea de turism și hoteluri. „Eu nu fac politică, nu mă interesează nici un partid, nici cele noi, nici cele vechi. Ceea ce mă interesează este să văd programe la care eventual eu să pot contribui cu sugestii sau amendamente“, spune Enache. Omul de afaceri precizează că singurul partid politic din România care a venit și i‑a prezentat un program concret pentru industria sa a fost PSD. „A fost o conferință acum două săptămâni, înaintea Târgului de Turism, unde reprezentanții PSD au făcut această prezentare. Avea și unele minusuri dar era totuși un material de o anumită consistență“, adaugă antreprenorul. Enache ar fi foarte mulțumit dacă partidele i‑ar prezenta răspunsuri clare la câteva întrebări care îl preocupă de mult timp: cum să atragem turiști străini în România, cum rezolvăm problema infrastructurii și cum reducem munca la negru în industria turistică, fenomen care lui personal îi afectează businessul „într‑un hal fără de hal“. Pot noile partide să găsească răspunsuri la aceste întrebări?

Georgiana Stavarache
sursa: moneyexpress.money.ro

Related Posts

One Response “De ce apar noi partide. Pot ele sa gaseasca raspunsuri la problemele Romaniei?”

  1. Doru Dascalu says:

    Am trăit să o văd şi pe asta. Cum apar noi entităţi de şmecheri care se gândesc cum să ajungă la ciolanul puterii. Deocamdată se poate observa din discursurile tuturor iniţiatorilor de noi formaţiuni politice că se bate şaua pe vechile clişee ale politicului românesc şi chiar internaţional. Absolut toţi se chinuie să mai pună un petec la sistemul actual, cu aţă de altă culoare. Aş avea un mesaj pentru aceşti “luptători” pentru democraţie. Să nu se mai screamă să servească sistemul capitalist oamenilor, în alt costum. Nu am observat la nici o formaţiune aşa zis nouă, vreo idee în care obiectivul principal să fie cetăţeanul şi societatea. Lozincile cu pensiile, salariile, locurile de muncă, infrastructura, sănătatea, învăţământul le-am auzit prezentate de la mulţi oameni, cică politici, sub diferite aspecte. Este ca şi cum, dacă cineva are o familie prietenă şi cei doi soţi se bat mai mereu, acesta să vină şi să le citească din Codul familiei sau să le povestească despre valorile familiale, în loc să le găsească nişte soluţii la problemele lor. Aşa fac şi “puliticienii”(sic noştri).Vin şi ne citesc din programele lor. Adică frecţii. Norocul lor este că au preluat un popor deja înfricoşat şi spălat pe creier de sistemul comunist, acum au mai puţin de muncă şi le servesc cetăţenilor amărăciunea sclaviei, dar împachetată frumos. Consider că acest popor îşi merită soarta. Pentru că au uitat vorba care circulă în rândurile lui, că prostia şi fudulia se plătesc în viaţă. Şi nu în ultimul rând, absolut toată gaşca instalată la ciolan este de acord că nostalgia comunistă a majorităţii poporului nu a dispărut, iar pe această nostalgie, vine călcând totul în picioare, exact formaţiunea politică pe care autoarea articolului intenţionat a omis să o descrie. Adică PP-DD.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss