Cresterea accelerata a datoriei externe intretine presiunile de depreciere a leului din cauza efortului de rambursare/refinantare.
Datoria externa a Romaniei pe termen mediu si lung a explodat de la o pondere in Produsul Intrern Brut (PIB) de 30% in 2007 la 50% in prezent, ajungand la un maxim istoric de 57 mld. euro la sfarsitul lunii iunie.
Principalul motor de crestere devine nevoia de finantare a deficitului bugetar galopant, care inghite de-a valma bani de la banci, de la FMI, UE si de pe piata internationala.
Romania “recupereaza” astfel rapid in clasamentul tarilor cu cea mai mare datorie externa in PIB din regiune, riscand ca dupa iesirea din criza sa fie nevoita sa aloce resurse mai mult pentru rambursarea creditelor decat pentru investitii.
Presedintele Traian Basescu sustine ca ar trebui evitata o indatorare excesiva care sa franeze relansarea economica, apreciind ca Romania ar putea sa nu traga toti banii din imprumutul de la FMI.
Datoria externa totala include prima transa de 4,8 mld. euro de la FMI, dar si o datorie privata care se tot rostogoleste. Rezervele valutare ale BNR au atins la randul lor un maxim istoric de 27,3 mld. euro in iulie, tot pe seama banilor de la FMI si UE. “Viteza de crestere a datoriei din ultimii ani poate fi apreciata drept principalul factor de risc pentru economia noastra in contextul crizei financiare, care a provocat o cadere brutala a finantarilor, o fuga a capitalurilor, si care a readus in discutie ceea ce noi credeam ca nu mai este o amenintare pentru noi: constrangerea valutara”, apreciaza Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante. Constrangerea valutara inseamna ca o schimbare de sens a fluxurilor de capital “poate sa provoace stricaciuni foarte mari, in conditiile in care unele tari au fost nevoite sa apeleze la metode cu totul si cu totul neconventionale pentru a evita intrarea in incapacitate de plata”, mai spune Daianu.
“In cele din urma, presiunile de depreciere a leului vor veni dinspre datoria externa acumulata pana in prezent si care trebuie rambursata sau refinantata”, comenteaza Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank Romania. Pe de alta parte, ea considera ca declinul semnificativ al deficitului de cont curent indica faptul ca datoria externa nu va mai creste la fel de repede ca pana acum.
Dincolo de nivelul datoriei externe care nu constituie o problema la nivelul actual, crucial este ca deficitul public sa nu deraieze, ceea ce ar antrena automat si o datorie externa mai ridicata.
“Important este sa mentinem in limite rezonabile aceste deficite (deficitul de cont curent si deficitul public – n.r.), sa nu deraiem cu ele. Deficitul public trebuie sa revina sub 3% din PIB, iar deficitul de cont curent este compatibil cu nivelul datoriei externe chiar si la un nivel de 8% din PIB”, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Bancii Nationale. El apreciaza totusi ca “este normala aceasta datorie, pentru ca a finantat un deficit de cont curent ridicat si o crestere economica peste potential a Romaniei pana anul acesta”.
Statul a vandut obligatiuni in euro de 447 mil. euro bancilor
Ministerul Finantelor a imprumutat vineri inca 447 mil. euro prin vanzarea de obligatiuni in euro pe patru ani, cu 147 mil. euro peste suma planificata. 11 banci au participat ca dealeri primari, de pe lista traditionala lipsind ING si MKB Romexterra. La un randament de 5,25% pe an, obligatiunile sunt la limita profitabilitatii pentru banci, acoperind doar costul unui imprumut in euro pe pietele internationale si prima de risc perceputa in prezent pentru Romania. Finantele pregatesc si o emisiune de eurobonduri de cel putin 500 mil. euro.
Izabela Badarau
sursa: zf.ro
Adauga comentariu