C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Datori pe viaţă

Oricine poate să ajungă dator pe viaţă, în cel puţin două situaţii: când nu-şi achită obligaţiile financiare şi când nu le poate onora pe cele morale. “Moda” insolvenţelor în care excelează timpurile noastre nu este una de podium, în stare să ne inspire o regulă de conduită socială. Este o… tendinţă asupra cărei rădăcini nu insistăm, dar pe care o privim, neputincioşi, cu un sentiment de teamă, de revoltă, de respingere. Indiferent că se manifestă la nivelul unei persoane juridice sau fizice.

Ţinând cont de tragismul consecinţelor, şi într-un caz şi în celălalt, ne întrebăm şi îi întrebăm pe cei care pot să răspundă dacă incapacitatea de plată este ultimul stadiu al ironiei sorţii? Al jocului întâmplării? Teoretic vorbind, datoriile (financiare) neonorate – ale companiilor, ale instituţiilor statului sau ale unui individ – sunt, în plan moral, expresia sfidării celui sau celor care ar fi fost obligaţi să le gestioneze. Practic, fenomenul, care destabilizează la nivel macro sau microsocial toate părţile implicate, are mai multe necunocute decât am fi noi capabili să descifrăm.

La fel de grave sunt însă şi datoriile morale. Faţă de cei care vor veni şi ne vor judeca. Faţă de generaţiile tinere ce nu vor fi dispuse, poate, să înţeleagă de ce am trecut cu vederea peste “moda” insolvenţelor, a datoriilor care macină corpul social, erodându-i, încet şi sigur, fiinţa organică. Asemenea unui virus periculos care atacă tot ce atinge, curmând nu numai firul vieţii, ci şi al convingerilor.

Cum să le explici tinerilor că, de pildă, nu ai avut sârguinţa necesară de a te bate cu morile de vânt pentru a elucida misterul din jurul privatizărilor fără temei? Că nu ai făcut ceea ce se cuvine pentru a atenţiona asupra pericolului tuturor construcţiilor abstracte din jurul unor decizii europene – justificate sau nu, făţiş – pe tema Schengen-anti-Schengen, a “hăcuirii” României prin regionalizare? Mai explicit: că nu te-ai informat suficient, ca simplu cetăţean cu drepturi depline, asupra consecinţelor noii împărţiri administrative despre care Teodor Baconschi afirma recent: “Noi nu ne dorim o feudalizare, nici un fel de hăcuire a României în funcţie de interesele unor clanuri locale, ci mai degrabă o nouă împărţire administrativă raţională, care să permită o mai bună absorbţie a fondurilor europene”. De unde să ştim că acestea sunt adevăruri pure, pentru a-i convinge pe tinerii noştri că aşa au stat lucrurile? Cum să-i facem să înţeleagă, în adorabila şi blânda lor inocenţă, că defrişarea pădurilor, distrugerea rezervaţiilor naturale, mutarea munţilor din loc pentru exploatarea bogăţiilor prin metode tehnologice interzise chiar de legislaţia europeană trebuiau să se întâmple, împotriva dorinţei oamenilor? Cum să le spui că multe din personajele zilelor noastre nu au/nu au avut conştiinţă morală? Şi că numai străfundurile lor infernale au condamnat, prin vitriolarea prezentului, destinul generaţiilor de mâine? Nu ai cum, fiindcă nu te vor crede. Vor spune că au citit şi au studiat tomuri întregi de Filosofie, că ştiu cu ce se ocupă Teologia, Sociologia şi Psihologia umană şi socială, Istoria ţării şi a omenirii, aşa încât nimic din cele întâmplate, la ei acasă, nu îşi află justificarea. Nu vei face decât să le însingurezi sufletul şi să-i arunci în disperare. Rămânând, împotriva propriei voinţe, dator pe viaţă…

Eşti în stare să te împovărezi cu asemenea vinovăţie? Să devii exterior ţie însuţi? Să crezi că nu te-a ajutat Cel de Sus; că nu ţi-a fost sprijin în împrejurări nefavorabile ţie? Ar fi culmea să păcătuieşti acuzându-L chiar pe Dumnezeu…

autor: Veronica Marinescu
sursa: curierulnational.ro

Related Posts

One Response “Datori pe viaţă”

  1. Iosif PASCU says:

    Subscriu in totalitate celor scrise de doamna Veronica MARINESCU.Experienta anilor de dupa 1989 ne arata diletantismul ,amatorismul si nepriceperea celor care au vindut tara strainilor fara a tine seama de populatia tarii care intr-o proportie uriasa este datoare vinduta, bancilor straine,fie persoane juridice sau fizice.Guvernele care s-au perindat la conducerea tarii nu au protejat, avutia tarii si prin asta populatia tarii fata de care se manifesta o indiferenta totala .Un mic exemplu ne arata ca zecile de banci cu capital strain privat fac profit pe saptele nenorocitilo care au luat credite ,fara a anticipa ca de exemplu francul elvetian a luat-o razna ,,dar veniturile celor care au contractat credite au scazut drastic.Am citit de pe internet ce s-a intimplat in Irlanda cu bancherii care au jefuit fara mila oamenii.In primul rind bancile respective au fost boicotate de datornici,nimeni nu a mai platit nimic si de aici urmarile inerente.Oare noi romanii suntem in satare de asa ceva? Dupa cum stau lucrurile se pare ca noi nu suntem in stare sa facem lucruri care sa sisteze imbogatirea bancilor si saracirea oamenilor.
    Un exeplu pozitiv se petrece in Cipru unde Patriarhul Biserici este dispus sa gireze cu averea Patriarihei pentru a salva populatia din Cipru.Unde in Romania s-ar putea intimpla asa ceva? Ori la noi romanii care conduc bancile cu capital majoritar privat din strainatate prin felul in care conduc aceste bancii sigur vad doar interesele proprii.Ce sa vorbim de resursele tarii apa,gaz ,minerale,pamintul tarii,munca a milioane de romani care sunt vindute intr-o veselie de oamenii alesi de popor.De peste 2 ani sau mai bine tara nu mai este guvernata,a fost darimat un guvern ,ca cel nou ales sa copieze aceleasi masuri de austeritate,care dupa parerea me nu au fost populare dar efectul lor ,intr-un fel a facut ca tara sa nu se afunde in insolventa.E risinos sa vinzi gaz si curent populatiei mereu in crestere.Cind Romania poate asigura consumul intern al populatie din surse proprii cum de altfel si curentul .Tara este in colaps total si asta nu pentru ca nu ne-a ajutat Dumnezeu ci mai de graba pentru ca ne conduc niste politiceni care nu stiu altceva.Din nestinta lor poporul sufera iar strainii se bucura Asi avea multe de spus dar nu sunt pregatit pentru o interventie amanuntita pe care o vad cu ochii si mitea unui om care a muncit in investitii aproape 30 de ani ,am participat direct la multe obiective de investitii platite de stat si care astazi fac obiectul taierii acestora si vinderea lor ca fier vechi.
    Va multumesc pentru atentie.
    Cu stima.
    Iosif PASCU Resita pensionar

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss