Pentru băsiștii care confundau în vara anului trecut reacția de deminitate națională a românilor la umilințele la care au fost supuși de Bruxelles cu un așa-zis «anti-europenism» sau «anti-occidentalism», recentul Eurobarometru ar trebui să le servească de duş rece. Datele date publicităţii la Bruxelles demonstrează că «euro-entuziasmul» băsiştilor reprezintă deja o atitudine marginală în Uniunea Europeană. Ei sunt cei «periferici» în raport sentimentului general pe care îl trăiesc actualmente cetățenii europeni, profund dezamnăgiţi de actualele politici ale Uniunii Europene. «Pro-europenismul» lor de salon provincial a ajuns, raportat la adevărata Europă, o formă de obscurantism.
Oficiul European de Statistică a dat publicității un sondaj umilitor pentru actuala echipă a popularilor europeni care ne dirijează destinele de la Bruxelles. Sondajul arată clar că, în timpul mandatelor lui Barroso și Van Rompuy, a avut loc o scădere vertiginoasă a încrederii în Uniunea Europeană, mai ales în țările care au fost în mod tradițional pro-europene.
Rata încrederii opiniei publice europene în instituțiile UE a atins cele mai de jos niveluri din istoria construcției comunitare, în special în cele mai mari șase țări din Uniune (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Polonia). Ele reprezintă împreună din punct de vedere demografic în jur de 350 de milioane de cetățeni europeni din totalul de 500 de milioane cât numără actualmente Uniunea Europeană.
Cea mai severă scădere a încrederii se petrece în Spania, unul din statele importante ale UE, lovit rău de recesiune şi şomaj. În Spania, autorităţile au fost extrem de ascultătoare şi au aplicat cuminţi politica de austeritate cerută de Merkel şi Barroso. Rezultatul? 72% dintre spanioli nu mai au niciu fel de încredere în Uniunea Europeană, în timp ce doar 20% «înclină să mai acorde încă încredere» politicilor venite de la Bruxelles. Scăderea încrederii este considerată dramatică, dat find că numărul spaniolilor nemulţumiţi de UE a crescut de la 65% în 2007, la acest devastator 72% în 2012. În Germania, 59% dintre cetăţeni declară că nu mai au încredere în instituţiile europene. În Franţa, procentul euroscepiclor a crescut în ultimii ani de la 41% (în 2007) la 56% (în 2012). Cea mai spectaculoasă creştere a neîncrederii în Uniunea Europeană se întâmplă în Italia. În ultimii cinci ani, procentul italienior eurosceptici apropae că s-a dublat – a crescut de la 29% la 54%. În Marea Britanie acest procent a crescut de la 49% la 69%, în timp ce procentul euro-entuziaştilor polonezi a scăzut de la 68% la 48%.
Analiștii spun că un astfel de sondaj ridică cel mai grav semn de întrebare asupralegitimității democratice a instituțiilor europene. Recesiunea și criza datoriilor suverane, bugetele de austeritate livrate cu forța de Bruxelles statelor membre, așa-numitele planurile de salvare oferite «statelor mai sărace» de către «statele mai bogate», planuri care impun deseori tot felul de condiții degradante (vezi cazurile Greciei şi al Ciprului), frica politicienilor de a-și asuma responsabilitatea crizei și apelul lor laș la tot felul de soluții tehnocratice, toate acestea nu au făcut decât să sporească cu o viteză incredibilă eurosceptiscismul.
Concluzia analizei pe marginea acestui sondaj, făcută de José Ignacio Torreblanca, șef al biroului din Mardid al think tank-ului European Council on Foreign Relations: «Cetățenii europeni cred acum că democrația lor națională este subminată de modul în care politicienii de la Bruxelles administrează criza din zona euro». La rândul său, Aart de Geus, şef al think-tank-ului german Bertelsmann Stiftung, a avertizat că apelul fcăut de unii lideri europeni de a ceda mai multe prerogative naţionale în mâinile eurocraţilor de la Bruxelles va avea din ce în ce mai multe efecte de boomerang. Se vor întoarce împotriva Uniunii Europoene însăşi. «Sprijinul cetăţenilor europeni pentru politicile UE a scăzut dramatic din 2007 încoace. Ca atare, este extreme de periculos să pledezi pentru federalizare şi cedare de suveranitate, dat fiindcă o asemenea atitudine politică nu ar face decât să stârnească reacţii şi mai violente ale europenilor şi să contribuie la generarea unui val şi mai mare de populism», a aprecizat analistul german.
Proasta gestionare a Europei de către de niște papițoi politici de la Bruxelles, populari europeni aroganţi plățiți regește din bani publici, mai ales în aceste timpuri care cereau viziune politică și inteligență economică, scot la lumină – ca reacție socială – noii demoni: euroscepticismul și populismul anti-european. Vina este numai şi numai a lor. Prejudiciul de imagine adus de către incompetența lor Uniunii Europene în ansamblul ei este unul imens.