C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Dan Nica: Poşta a fost devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a declarat duminică la PRO TVcă Poşta Română putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost “devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă” prin încheierea mai multor contracte “păguboase şi defavorabile”.

“Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce să facă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci de milioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cu banii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şi am intrebat de ce intră societatea în faliment? Mi s-a răspuns că nu mai avem ce să facem, că societatea primise o amendă de la Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizori depăşesc 600 milioane de lei”, a susţinut Nica la postul citat.

Acesta a explicat de ce Poşta Română a ajuns într-o situaţie dezastruoasă, în opinia lui.

“De-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. Spre exemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondenţei de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nu avea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unul dintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani”, a afirmat Nica.

Un alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fost încheiat de Poşta cu o firmă de pază şi valori.

“Vorbim despre contracte păguboase de zeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA face intensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Poşta, directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro”, a spus Nica.

El a adăugat că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat la DNA.

“Eu spun că există complicitate în astfel de cazuri. Se încearcă recuperarea prejudiciului, ancheta va stabili dacă a existat vreo legătură între directorul juridic al Poştei şi firma care trebuia să monteze POS-urile”, a continuat Nica.

Potrivit datelor Poştei, societatea care trebuia să monteze POS-urile se numeşte Smart Telecom Solutions SRL Bucureşti..

Nica a susţinut că Poşta putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost “jumulită într-o manieră oribilă”.

“Vă dau un exemplu. Acum 20 de ani Poşta avea pe segmentul de coletărie rapidă o cotă de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Fostul director care răspundea de această operaţiune avea şi el firmă privată. Factura pe firma lui, transporta cu maşinile Poştei coletele şi când şi-a făcut plinul el a plecat bine-mersi şi compania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum şi celelalte, sunt în anchetă, dar nu pot să vorbesc despre ele”, a spus Nica.

Potrivit ministrului, 95% dintre contractele păguboase încheiate de Poşta Română au fost reziliate.

“Mai am 5% din contracte, care nu au clauze de reziliere. Spre exemplu, am un contract cu servicii medicale la Ploieşti, încheiat de directorul general al Poştei care venise de la fabrica de chiuvete, care a fost până mai 2012. Aceastã firmă, şi Curtea de Conturi a confirmat acest lucru, primea bani pentru analize la cei 36.000 de salariaţi, dar ei nu făceau în fiecare lună analizele la toţi angajaţii. Contractul spune cã trebuie să îi plătesc toată suma de bani indiferent dacă salariaţii Poştei făceau sau nu analize. Bineînţeles că era ilegal. Problema este că nici acum n-am reuşit să îl reziliez pentru că nu are clauze de reziliere. Normal că nu mai facem plăţi”, a afirmat Nica.

Întrebat câţi salariaţi ai Poştei vor fi disponibilizaţi, Nica a afirmat că, potrivit normării activităţii de la nivelul anului 2011, vreo 4.500 de angajaţi “sunt în plus”.

Compania a anunţat, vineri, că vor fi disponibilizaţi 3.650 de salariaţi, reprezentând 11,4% din personal, cifra fiind stabilită în urma negocierilor privind aplicarea normării muncii derulate între conducerea Poştei şi sindicate.

La întrebarea dacă i se pare corect salariul lunar de 6.000 de euro pe care îl primeşte preşedintele Poşei, Ion Smeeianu, în condiţiile în care companie este neprofitabilă şi perspectivele nefavorabile, ministrul a afirmat iniţial că nu.

“Răspunsul este nu, dar dacă ne întrebăm care este situaţia Poştei la 12 luni de la preluarea mandatului de către Smeeianu, perioadă în care el a reuşit să reducă pierderile companiei cu 90 milioane de lei, atunci răspunsul este da. El trebuie să atingă o serie de indicatori de performanţă, pe care dacă îi arăt o să cereţi să fie aplicaţi la toate companiile de stat din România. Dacă Smeeianu nu-i atinge, atunci îi vom lua din salariu “, a arătat Nica.

El a adăugat că Smeeianu are ca obiectiv pentru acest an să aducă Poşta pe profit operaţional.

Poşta Română trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialii investitori.

“Când nu vine nimeni şi nu te întreabă nici cât costă caietul de sarcini înseamnă că problema este în zona de datorii. Avem două categorii de datorii. Una la bugetul de stat şi datoria la ANAF a picat foarte rău. A doua datorie este cheltuiala salarială. Probabil şi protestele salariaţilor Poştei, care au fost acum doua sau trei săptămâni, au cântărit enorm în decizia investitorilor de a se implica în procesul de privatizare”, a spus Nica.

Nica susţine în continuare că a avut discuţii cu mai mulţi investitori în prealabil.

“Este prea mult să spui că este un eşec pentru că nu a venit nimeni la privatizarea Poştei. Chiar eu m-am întâlnit cu mai mulţi investitori, care mi-au declarat că sunt interesaţi să participe la privatizarea Poştei. Şi acţionarii SIF-urilor au aprobat participarea la acest proces”, a spus ministrul, care a adăugat că, după ce ANAF a calculat datoria fiscală de 107 milioane de lei, a devenit foarte sceptic în privinţa acestui proces.

Procesul de privatizare a Poştei a fost prelungit, perioadă în care societatea va fi restructurată.

“Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facem conversia datoriilor în acţiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut să privatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. (…) România poate să facă conversia datoriilor unei companii de stat în acţiuni doar în timpul procesului de privatizare. Le mai spunem că facem şi restructurarea companiei, pentru că altfel nu ne aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la Comisia Europeană”, a spus Nica.

Ulterior, datele privind situaţia financiară a Poştei în contextul privatizării vor fi republicate.

“Vom spune că Poşta nu mai are datorii la buget, că este o companie restructurată, ale cărei cheltuielile cu salariile şi-au redus pondere de la 80% la 60%-65% în total cheltuieli, că este extrem de puternică pe piaţă, că a câştigat toate marile contracte în urma licitaţiilor la care a participat de când s-a deschis competiţia pe această piaţă, care este cumplit de grea şi uneori neloială. Toate aceste aspecte vor face din nou atractivă Poşta Română, aşa cum a fost în ochii multora”, a adăugat Nica.

Ministrul a afirmat că privatizarea a fost “urmărită şi de ghinioane”.

“Poşta belgiană, care era foarte interesată, nu a putut să participe la proces pentru că avea o înţelegere cu Comisia Europeană, cel puţin în acest an. Poşta italiană nu mai avea voie să facă investiţii în afara ţării şi au mai fost câteva chestiuni de acest gen. Eu am mizat foarte mult şi pe nişte investitori din afara spaţiului european, care dispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit”, a spus ministrul.

Întrebat de ce nu listează Poşta la bursă, Nica a afirmat că un astfel de proces obligă la vânzarea la preţul pieţei, situaţie care nu se plia pe obiectivele statului.

“Pe mine mă interesa ca toţi banii cu care venea investitorul să intre în companie, să fie utilizaţi pentru modernizare. Statul nu obţine nimic din această privatizare, nici măcar 50 de bani. Statul nu a vrut să facă o afacere din această privatizare. Statul vrea ca banii investitorului să fie utilizaţi pentru modernizare, pentru ca Poşta să poată să furnizeze servicii poştale de calitate, pentru a fi mândri de ea”, a menţionat Nica.

Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul Poştei remis Medaiafax.

În ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei.

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss