Curțile europene impun „dreptatea homosexuală”

Curtea de Justiție a UE și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au dat joi două verdicte care bucură activiștii pro-gay, întrucât ambele împing Europa spre recunoașterea și protejarea legală a homosexualilor.

Ce a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), care este Curtea Supremă a Uniunii Europene, a decis joi că o amenințare „credibilă” cu închisoarea a homosexualilor constituie un motiv bun pentru ca o țară europeană să le acorde azil acestora.

Judecata vine în urma unei cereri de ajutor din partea ministerului danez al imigrării pentru a gestiona trei cereri de azil, din Senegal, Sierra Leone și Uganda, unde homosexualitatea se pedepsește cu amenzi aspre și închisoare. Inițial, ministerul danez al imigrării a refuzat cererile celor trei homosexuali africani, sugerând că aceștia ar putea să se „abțină”, pentru a evita persecuția din țara lor.

CEJ a decis însă că orientarea sexuală a unei persoane este o caracteristică fundamentală a identității sale și nu ar trebui forțată să renunțe la ea. Pentru acest motiv, „nu este rezonabil să te aștepți ca cel care cere azil să își ascundă înclinația homosexuală în țara sa de origine pentru a evita persecuția,” citează Voice of Russia. Legile care discriminează homosexualii i-au transformat într-un „grup separat”, perceput de societate ca „diferit” în sensul peiorativ, au argumentat judecătorii.

Cu toate astea, Curtea a decis că argumentația nu este în sine în motiv destul de bun pentru a oferi azil acestor persoane, ci ceea ce contează este ca pedepsele cu închisoarea pentru actele homosexuale să fie puse în aplicare. „Actul de persecuție trebuie să fie destul de serios în natura sau repetiția sa, încât să constituie o încălcare severă a drepturilor umane de bază”, scrie Associated Press.

Judecata se aplică la toate cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, dar depinde de fiecare țară să examineze maniera în care se aplică legile în țările de unde provin cei care fac cereri de azil și să decidă dacă acestea reprezintă, într-adevăr, o amenințare veritabilă. Autoritățile din Danemarca trebuie să dea acum verdictul final în cele trei cazuri.

Organizație Amnesty International s-a arătat dezamăgită de verdictul CEJ, spunând că ar fi trebuit să facă un pas mai departe și să recunoască că simpla existență a unor legi antihomosexuale într-o țară înseamnă persecuție, „chiar dacă recent nu au fost puse în practică”, citează AP.

Ce a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adesea numită și Curtea de la Strasbourg, este separată de Uniunea Europeană, având jurisdicție asupra statelor membre ale Consiliului Europei, din care face parte și România. Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a protocoalelor suplimentare de către statele semnatare. Curtea poate fi sesizată de către orice persoană, fizică sau juridică, aflată sub jurisdicția statelor părți la convenție.

În acest caz, CEDO a fost sesizată de către un cuplu de homosexuali și unul de lesbiene din Grecia, care au depus plângeri împotriva unei legi din 2008, care a introdus în Grecia uniunile civile ca alternativă la căsătoria tradițională, dar le-a limitat la cuplurile heterosexuale.

CEDO a hotărât că guvernul grec nu a reușit să explice în mod convingător de ce uniunile civile nu ar trebui să fie permise și în cazul cuplurilor gay. Curtea a notat că în 17 din cele 19 țări europene care permit alte alternative legale la căsătorie, aceste uniuni îi includ și pe homosexuali. Hotărârile curții sunt obligatorii pentru statele semnatare ale convenției, motiv pentru care decizia luată joi ar putea atrage schimbări fudamentale în Grecia și Lituania, cele două țări care permit uniunile civile doar pentru cuplurile heterosexuale.

„Decizia este o mică revoluție. Grecia a pierdut, în sfârșit, cazul și guvernul este forțat să devină european”, a declarat Grigoris Vallianatos, unul dintre cei patru care au depus plângerea la CEDO. Un oficial din partea ministerului grec al justiției a declarat că guvernul va examina decizia și „dacă va fi necesar, se vor face schimbări legale”, citează Voice of Russia.

Sursa: Semnele Timpului