Decretul care a reglementat investiția românească CIM Krivoi Rog a fost secretizat de comuniști și așa a rămas.
Știre – Luni, 26 august 2013, 19:43
Vosganian merge la Kiev pentru negocieri privind recuperarea investiţiilor României în Krivoi Rog
„Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, va efectua, marţi, 27 august, o vizită oficială la Kiev, însoţit de o delegaţie guvernamentală română“, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei şi citat de Mediafax.
Înainte de 1989, România a investit în combinat circa 800 milioane dolari. Lucrările de construcţie la Krivoi Rog au fost iniţiate de Uniunea Sovietică, în anul 1983, dar nu au fost finalizate. După dezmembrarea URSS, Ucraina a primit 56,8% din acţiuni, România 27% şi Slovacia 18,2%. În ultimii ani autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina. În urmă cu trei ani, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, afirma că România ar putea vinde participaţia deţinută la combinatul de la Krivoi Rog către ArcelorMittal, acţionarul majoritar al unităţii.
Decret al Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România privind unele măsuri pentru construirea obiectivelor ce constituie cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea în U.R.S.S. a combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.
Scurt istoric spre aducere-aminte…
Dolinska. Un oras ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei mai multi dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este insa pe jumatate construit de romani. Noi le-am facut spitalul, noi scoala, primaria, blocurile si drumurile.
In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa ajute la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume. La 10 kilometri distanta de oras, 5 tari din fostul bloc comunist se angajau atunci sa faca un colos care sa deserveasca tarile din centrul si sud-estul Europei cu produse siderurgice. Din satelit, obiectivul este cu adevarat impresionant: 1300 de hectare.
De jos insa, dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu dispare, la propriu, cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care am platit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apa sambetei.
Povestea esecului de la Krivoi rog incepe in 1986, cand URSS, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Republica Socialista Romania si Republica Socialista Bulgaria isi dau mana pentru a incepe lucrarile la acest obiectiv imens. Romanii sint desemnati “antreprenori generali” ai colosului. Mai marii vremii se angajeaza ca Romania sa investeasca echivalentul a 800 de milioane de dolari. Adica, sa platim singuri o treime din proiect.
Avantul heirupist al comunistilor s-a frant insa dupa 1989. In haosul post decembrist, putini s-au mai gandit la Krivoi Rog. Apoi, in 1997, Ucraina a decis, fara explicatii, sa sisteze constructia, desi Romania se achitase deja de 80% din obligatii, pe bani imprumutati pentru care probabil ca mai platim dobanda si azi.
Nemaidorind sa piarda bani si energie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-au asumat pierderea si s-au retras. Mostenitori alaturi de ucraineni si de slovaci, romanii s-au incapatanat sa continue insa participarea la constructia combinatului, desi proiectul e suspendat, iar ucrainenii nu ne mai recunosc investitia. In schimb, noi platim din greu, milioane de dolari pe an, ca sa pazim si sa intretinem un obiectiv din care se fura fara retineri.
Surse: Cotidianul și Știrile PRO TV.ro
Adauga comentariu