Cum iesim din criza. Cu viziune

Chiar dacă şi acum, la doi ani după încheierea acordului multilateral de finantare cu FMI, UE etc vorbim de riscul de intrare în default, eu cred că România are potenţial pentru a ieşi din criză. Potenţial neexploatat din cauza autismului autorităţilor la soluţiile propuse de cei cu care ar fi trebuit sa dialogheze. Dar si un potenţial neexploatat din cauza lipsei de viziune.

Am numărat doar pe www.standard.ro peste o sută de soluţii valabile pentru a întoarce economia cu faţa spre relansare economică (o parte insemnată dintre solutii au venit de la cititori). Incerc din nou aici sa vin cu o viziune. Peste masurile propuse anterior, legate indeosebi de reducerea impozitării muncii. Poate mai citeşte cineva de la Guvern şi măcar îşi pune nişte semne de întrebare.

1. Stabilirea unei ancore pe termen mediu şi lung. Cred că cea mai bună ţintă ar fi adoptarea euro. BNR, împreună cu alti stakeholderi importanti vor intocmi o strategie coerenta privind aderarea la Zona Euro ca obiectiv strategic al României. O strategie care să împace convergenţa nominală cu cea reală.
2. Continuarea acordului cu FMI pentru a ne menţine/a creşte credibilitatea pe plan extern. În scurt timp va trebui să ieşim pe pieţele externe pentru a face împrumuturi pe termen lung. Trebuie să rostogolim datoria publică – presantă pe termen scurt către maturităţi care să întindă costul cu dobînzile pe o perioadă mai mare de timp. Ar fi bun un acord preventiv (plasa de siguranta) şi nu un acord stand by (acordul stand by ar însemna o reducere a credibilităţii – în 2 ani nu s-a făcut mare lucru; costurile cu rezerva valutară a BNR sunt ridicate; s-ar depăşi pragul de sustenabilitate pe datoria publică –  calculat de FMI la 36% din PIB; ar obişnui guvernul cu comportamentul de tip cerşetor – ia împrumuturi pentru cheltuieli curente, nu pentru investiţii).
3. Construirea unui parteneriat strategic cu China pentru a obtine resursele necesare pentru investitii in infrastructura. China a acordat imprumuturi si a facut investitii in multe tari europene la dobanzi mici, pe 10-12 ani cu perioada de gratie de 3-4 ani. În 2010, China va investi circa 30 miliarde dolari in în UE. China a asigurat guvernul grec că va achiziţiona obligaţiuni în valoare de 25 mld euro (aproximativ 20% din datoria statului), la o dobândă mai avantajoasă decât cea de 10% din prezent. A acordat 1 mld dolari Ucrainei pentru construcţia de autostrăzi, dar şi 1 mld dolari Moldovei, Belarus. China va construi în Polonia o autostradă, cofinanţată din fonduri europene, cu lucrători chinezi; preţul este de 3,7 milioane de euro/kilometru, cu 44% mai puţin decât devizul iniţial. Nu în ultimul rând, China a acordat un împrumut de 1,7 mld euro pe 15 ani Ecuadorului pentru investiţii, la o rată a dobânzii de 6,9% cu o perioadă de graţie de 5 ani. China a acordat un împrumut de 10 mld euro Ghanei pentru investiţii pe 20 de ani (la aproximativ 4% dobândă).
4. Consolidarea ajustării fiscale largi începute acum trebuie realizată printr-o comunicare adecvată către populaţie şi prin ajutorarea punctuală a grupurilor puternic defavorizate de criză. Riscul social este ridicat în România. Reformele credibile sunt cele cu un anumit grad de suportabilitate de către populaţie.
5. Ajustarea fiscală trebuie abordată simetric, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli. Tăierea de cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi cu investiţiile ineficiente, cu efecte de multiplicare reduse este stringentă.
6. Măsurile structurale de creştere a veniturilor la buget sunt legate de încurajarea mediului privat – predictibilitate, stabilitate şi reducerea poverii fiscale şi administrative, îmbunătăţirea colectării la bugetul de stat şi un angajament puternic privind reducerea evaziunii fiscale.
7. Este necesară impozitarea diferenţiată cu deductibilităţi fiscale, pentru a reduce polarizarea socială şi a asigura o creştere participativă. Acest sistem este sustenabil, este un bun stabilizator automat, care rezolvă în mare parte dezechilibrele macroeconomice. Tempereaza consumul exagerat cand economia este în expansiune si asigura un consum rezonabil cand economia merge prost.
8. De maximă urgenţă este cresterea absorbtiei de fonduri europene. Fondurile structurale şi de coeziune reprezintă cea mai ieftină sursă de finanţare posibilă în prezent. As propune un Pact Politic care să prevadă ca obiectiv strategic absorbtia integrală a fondurilor structurale si de coeziune de la UE si adoptarea celor mai bune practici din modelele de creştere a absorbţiei de fonduri europene implementate de către ţările membre UE. Si stimularea creării de parteneriate public privat pentru a creşte absorbţia fondurilor europene)
9. O implicare mai activă a Băncii Mondiale în programele de restructurare a companiilor de stat, în sectorul energetic, infrastructură, mediu, sănătate şi educaţie. Plus un plan de luptă împotriva sărăciei.

Cristian Socol
sursa: standard.money.ro