Criza economică în Grecia se agravează

Recesiunea va fi în acest an de 5 la sută – mai grav decât se prognozase -, ceea ce va antrena o creştere a deficitului public până la 8,8 la sută din PIB


Un semnal negativ a fost plecarea precipitată de la Atena a experţilor FMI, ai BCE şi ai Comisiei Europene, veniţi să analizeze modul în care Guvernul elen aplică măsurile la care s-a angajat pentru a beneficia de noi finanţări

Sâmbătă, în cadrul conferinţei naţionale a Partidului Socialist elen PASOK, premierul Georges Papandreou dădea ca sigură ieşirea Greciei din criza economică şi a datoriilor în 2013. “Vom continua bătălia nu doar pentru că credem că nu avem altă soluţie, dar şi pentru că avem încredere în forţa elenismului, în posibilităţile ţării noastre. Eu sunt sigur că vom reuşi”, afirma în discursul său înflăcărat premierul elen. El a promis punerea în aplicare a “numeroase şi importante” reforme menite să pună bazele unei viitoare evoluţii a Greciei total diferite de cea de până acum şi a respins zvonurile referitoare la posibilitatea organizării de alegeri anticipate. Nu a omis nici de data aceasta să critice  fostul Guvern conservator, considerându-l răspunzător unic de situaţia dezastruoasă a ţării.  Corespondenţii de presă străini aflaţi la Atena urmăresc, însă, cu îngrijorare starea economiei elene, evoluţia actuală a crizei datoriilor. Criza datoriei, releva sâmbătă “Le Figaro”, devine în Grecia “o psihodramă, o tragedie”. O comisie de experţi a Parlamentului elen  susţinea în urmă cu câteva zile că îndatorarea ţării “a scăpat de sub control”. O afirmaţie ce nu este trecută cu vederea, chiar dacă reacţia ministrului de Finanţe, Evangelos Venizelos, a fost dură, acuzând  (curios – n.n.) experţii comisiei parlamentare amintite că “nu au nici cunoştinţele, nici experienţa şi nici responsabilitatea necesară pentru a se pronunţa în chestiunea datoriilor ţării”. La câteva ore după aceste afirmaţii ale lui Venizelos, preşedinta comisiei parlamentare incriminate  îşi prezenta demisia.

Prăbuşirea Bursei

Vinerea trecută, un element nou a accentuat îngrijorarea: misiunea angajată  la Atena de către experţi ai “troicii” (UE, BCE şi FMI) a fost brusc întreruptă. Plecarea precipitată a experţilor, veniţi pentru a  constata modul în care Guvernul elen îşi îndeplineşte angajamentele în vederea aplicării noului plan de salvare, a provocat proteste sociale vehemente în Grecia, iar Bursa s-a prăbuşit, în ziua respectivă, încă de la deschidere, antrenând şi pieţele europene. În zadar a încercat ministrul de Finanţe să minimalizeze evenimentul, în condiţiile în care el mai făcea o eroare: publica o informaţie extrem de descurajantă, respectiv faptul că Grecia “nu va putea atinge obiectivele stabilite anterior pentru anul acesta în privinţa reducerii deficitului public, din cauza agravării recesiunii”. Mai exact: Produsul Intern Brut se va diminua cu cel puţin 5 la sută, ceea ce va mări deficitul public până la 8,8 la sută din PIB, faţă de estimările precedente de 7,4 la sută.  Analiştii de la “Le Figaro” constată că la aproape un an şi jumătate  de la lansarea primului plan de  austeritate, Grecia este din nou “strânsă cu uşa”. Măsurile de austeritate au avut drept consecinţă o puternică recesiune şi blocarea, practic, a creşterii economice, a competitivităţii şi a producţiei. Rata şomajului ajunsese luna trecută la 16,6 la sută. “Comisia parlamentară  care constata că  datoriile ţării au scăpat de sub control a avut dreptate, întrucât ele cresc în continuare”, a declarat Stefanos Manos, un fost ministru de Finanţe elen.  “Este dezolant să vezi că, de mai multe luni, Guvernul n-a făcut nimic pentru a impulsiona economia”, relevă în context ministrul menţionat. Nicio reformă în sistemul de stat, nicio privatizare, ci doar impunerea de taxe şi diminuări ale salariilor. Potrivit lui Manos, cheltuielile publice sunt în prezent mai mari ca în 2009, iar falimentul a devenit inevitabil. Liderii internaţionali, crede el, “ar trebui să pună piciorul în prag, să refuze a mai acorda Greciei cea de-a şasea tranşă din împrumutul de 110 miliarde de euro dacă măsurile promise nu sunt aplicate”. Observatorii europeni  sunt de părere că tocmai motivele mai sus expuse au determinat experţii “troicii” să părăsească Atena, un mod spectaculos de a exercita presiuni asupra Guvernului Papandreou.

Grecia, în pragul unei noi explozii sociale

Un lucru a devenit foarte clar la Atena:  acest joc de poker mincinos i-a scos din răbdări pe greci, nevoiţi să suporte direct şi în modul cel mai dur efectele austerităţii. Ultima măsură exasperantă, majorarea TVA în domeniul alimentaţiei publice (restaurantele) de la 13 la 23 la sută, a fost bomboana pe colivă. “S-a mers mult prea departe”, aprecia Girgos Delastik, analist politic elen. “Grecii sunt epuizaţi. Ei cred că planul de austeritate pus în aplicare nu reprezintă soluţia bună pentru ieşirea ţării lor din criză, aşa cum s-a văzut de altfel şi în cazul Irlandei sau al Portugaliei”, relevă  analistul elen. Corespondenţii de presă de la Atena cred că  grevele şi manifestaţiile de protest nu se vor lăsa mult aşteptate. După salariaţii de la metroul atenian şi personalul din învăţământ, multe alte categorii sociale din Grecia şi-au anunţat deja intenţia de a declanşa astfel de acţiuni. Potrivit lui Ilias Iliopoulos, secretarul general al sindicatului funcţionarilor publici, “Grecia se află în pragul unei explozii sociale”. În 2010, mai sublinia el, “pentru ca deficitul să se diminueze cu 5 puncte, grecii au făcut eforturi imense. În prezent ei nu mai pot accepta alte sacrificii de acest fel,  noi reduceri ale salariilor”.

Maria Capitaine
sursa: curierulnational.ro