Am fost martorii unui weekend agitat, impanat cu promisiuni, sloganuri electorale si acuze reciproce. De altfel, a inceput campania pentru euroalegeri. Fiecare candidat, fiecare lider, fiecare partid pravaleste pe piata discursuri demagogice, prin care se urmareste captarea interesului votantilor. Democrat-liberalii vor castigarea alegerilor. Obiectivul nu se negociaza, indiferent de pretul pe care il vor plati milioane de romani. Distinsii lideri PD-L – in frunte cu “echidistantul” sef al statului si simbolul “competentei manageriale”, pemierul Boc – le vorbesc romanilor despre un nivel de viata la standarde europene, despre necesitatea eliminarii prin vot, din viata politica, a “prostanacilor, profitorilor si smecherilor”, despre “obligatia morala” a alegatorilor de a recunoaste ca partidul lui Basescu reprezinta singura formatiune “credibila”. Penibilul a fost la inaltime, iar democrat-liberalii nu au ezitat sa se regaseasca in noi mostre de populism. Din peisaj au facut parte si social-democratii, liberalii, udemeristii, dar si liderii unor partide neparlamentare. Nimeni nu vrea sa faca pasul inapoi, pentru a se gandi macar o clipa la consecintele crizei. Somajul provoaca veritabile cosmaruri tot mai multor familii care traiesc cu groaza zilei de maine, falimentele se inmultesc in urma unor decizii iresponsabile ale Cabinetului Boc (vezi impozitul forfetar), sindicatele sunt un focar de nemultumiri, Justitia este reformata doar in discursurile celor raspunzatori, iar Educatia isi bate joc, prin incompetenta, de sute de mii de elevi care sunt bulversati de subiecte incoerente. Intr-un moment dramatic ca acela prin care trece Romania anului 2009, alesii ar fi trebuit sa dea macar un minim exemplu de responsabilitate. Nu de zeci de mii de balonase, de sute de mii de afise, de discursuri nesimtite sau de promisiuni mincinoase au nevoie romanii, ci de o strangere a randurilor decidentilor zilei. Asteptari zadarnice, cat timp scena este plina de candidati, de prezidentiabili, de politicieni avizi de putere. De 20 de ani, Romania celor puternici, a mai-marilor din politica, se indeparteaza tot mai mult de Romania celor multi, care tremura cand aud de noi si noi disponibilizari.
Toti liderii politici atrag in jurul lor “capuse” care supravietuiesc tuturor regimurilor, mediocri patentati dar plini de obraznicie care devin aliati temporari, nu si dezinteresati, ai decidentilor zilei. Acestia au un singur Dumnezeu: capatuiala prin orice mijloace, dar in urma unor afaceri cu statul. Romania este plina de mii de asemenea “lipitori” care se cocoata, cu ajutorul proptelelor politice, in miile de functii din teritoriu. Administratia este paralizata de coruptie, interese si incompetenta. Ca si Justitia. Ca si Educatia. Ca si Sanatatea. Criza a gasit taramul prielnic aici, pe taramul nesfarsitelor crize. Basescu si partidul sau de suflet versus PSD – o ecuatie in care este introdus si PNL. Fostul dezastru, mana in mana cu actualul dezastru. Toate cele trei formatiuni si-au demonstrat cu varf si indesat neputinta. Precum si dorinta de parvenire, de transare pe criterii clientelare a Romaniei. Coalitia este functionala cel mult pe hartie, daca nu luam in calcul chiar faptul ca nu putine sunt judetele in care protocolul, abia semnat de filialele judetene, este deja contestat. Teama generalizata ca partenerul de guvernare fura mai mult decat celalalt reprezinta o caracteristica a unei guvernari haotice si iresponsabile. Expertii Comisiei Europene, veniti zilele trecute sa verifice mersul reformelor in Justitie, au fost intampinati cu vorbe frumoase, realitati false, vopsite in culori tipatoare.
Dorinta de a arata ca Justitia este pe drumul cel bun nu poate convinge. Codurile vor fi adoptate, cel mai probabil, in aceasta luna. Oficialii de la Bucuresti vor sa ia ochii celor de la Bruxelles. Nu vor pacali insa pe nimeni cat timp in instante, parchete, DNA, coruptia este la ea acasa. Tot respectul pentru cei care apara legea, insa, acei doi, trei la suta din sistem care au trecut de partea infractorilor schimba radical starea sistemului juridic, cat timp nu sunt extirpati, brutal, ca niste masele stricate. Romania geme sub nemultumirile sociale, iar politicienii isi continua dispretuitori campania electorala. Astazi se ironizeaza prin discursuri demagogice, maine stau la masa in Guvern si isi jura, stramb, fidelitate. PSD si PD-L nu sunt ingrijorate de viitorul Romaniei, ci doar de viitorul lor politic. Un adevar trist, care spune totul despre clasa politica. La polul opus, romanii se intreaba cand vor zambi si ei. O intrebare la care alesii nu au timp sa raspunda. Ei vad acum doar balonase, fluturasi, bannere si o avalansa de minciuni electorale…
Iulian Badea
sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu