“Comert liber”. Termenul in sine reprezinta o capcana – un excelent dispozitiv de neutralizare eficienta a opozitiei. Daca iei pozitie impotriva comertului liber pare ca te opui insasi libertatii, ceea ce nu e o pozitie care poate fi sustinuta. De fapt, in ultimele decade sintagma “comert liber” a devenit foarte strans legata de “democratie”, in mare masura datorita eforturilor think tank-urilor de dreapta, ca Heritage Foundation, Business Roundtable sau Cato Institute, care au desfasurat o campanie puternica de imagine pentru a fixa aceasta legatura falsa in mintile publicului.
Dar ce inseamna exact libertatea in acest context? Se pare ca are o foarte mica legatura cu libertatea umana, si mai mare cu libertatea corporatista – libertatea corporatiilor de a extrage si a exploata fara obstacole. “Comertul liber” reprezinta un slogan clar de propaganda, o forma de dublugandit orwellian care inseamna exact opusul a ceea ce pare.
Daca ne uitam la acordurile de comert liber in vigoare, cum ar fi NAFTA (Acordul nord-american de comert liber), vedem ca se concentreaza in primul rand pe inlaturarea barierelor de import, scaderea importantei uniunilor sindicale, reducerea restrictiilor de poluare, legalizarea exodului de capital, reducerea taxelor pentru corporatii, eliminarea ajutorului de stat pentru industriile locale, privatizarea bunurilor publice si extinderea protectiei patentelor straine. Nici una din acest masuri nu este legata de sporirea libertatii umane. Mai degraba sunt create in interesul corporatiilor multinationale, care castiga prin acestea acces la noipiete de export si posibilitati de investitie, forta de munca si materiale mai ieftine.
O noua ordine globala
Conform acestei paradigme, democratia insasi incepe sa para anti-democratica, in masura in care ofera votantilor un control asupra politicilor economice care le influenteaza vietile. In timp ce aceasta logica absurda progreseaza sustinut catre finalitatea sa, democratia devine un obstacol ce trebuie depasit pentru binele comertului si investitiilor “libere”.
Aceasta poate sa sune exagerat, dar este exact ce se petrece astazi. Putem sa vedem foarte clar daca ne uitam la doua noi acorduri de “liber schimb” care urmeaza sa intre in vigoare: TTIP (Parteneriatul Transatlantic de comert si investitii), care va reglementa comertul intre SUA si UE, si TPP (Parteneriatul Trans-Pacific), care va reglementa comertul intre SUA si o parte din tarile din zona Pacificului. Auzim foarte putine despre aceste acorduri pentru ca sunt invaluite in tacere si pentru ca sase din corporatiile ce conduc negocierile se intampla sa controleze 90 la suta din media (http://www.businessinsider.com/these-6-corporations-control-90-of-the-media-in-america-2012-6). Trebuie totusi sa fim atenti, caci acest acorduri vor reprezenta tiparul pe care va fi alcatuita noua ordine mondiala.
TTIP si TPP merg mult mai departe decat acordurile care le-au precedat, cum ar fi NAFTA, care aproape par de moda veche prin comparatie. Pe langa scaderea tarifelor de import si privatizarea serviciilor publice, aceste noi acorduri le acorda corporatiilor puterea de a darama legile statelor suverane. Ati citit bine. Daca aceste acorduri intra in vigoare, corporatiile multinationale vor primi puterea de a controla statele democratice, in loc sa fie invers. Acesta este cel mai mare asalt asupra ideilor de suveranitate si democratie incercat vreodata in istorie. Si este purtat sub stindardul “libertatii”.
Am aflat despre toate acestea doar datorita catorva oameni curajosi care au tras semnalul de alarma si au lasat sa ajunga la cunostinta publicului cateva capitole ale TPP. Capitolele dezvaluite ne arata cum corporatiilor le va fi acordata puterea de a da in judecata guvernele daca acestea aplica politici care le ameninta potentialele profituri. Mecanismul care va facilita aceasta se numeste “solutionarea disputelor dintre investitor si stat” si include crearea de tribunale private care sa judece intre corporatii si stat. Sedintele acestor tribunale se vor tine in secret, judecatorii vor fi avocati din mediul privat si nu va exista un drept de apel.
Un asalt asupra democratiei
Sa ne imaginam ca votantii malaezieni isi aleg politicieni care le promit sa introduca noi standarde de securitate pentru fabricile cu forta de munca ieftina ce produc accesorii sau noi limite pentru deversarile de vopseluri toxice in rauri de catre aceleasi fabrici. Sa ne imaginam ca aceste noi reguli sunt ratificate prin vot unanim de parlamentul national. Daca acele corporatii multinationale care conduc fabricile – sa zicem Nike sau Primark – cred ca astfel profiturile le vor fi afectate, vor putea sa dea in judecata guvernul pentru a stopa implementarea noilor reguli, strivind vointa poporului si neutralizand puterea reprezentantilor sai legali.
Tribunale pentru solutionarea diferendelor investitor-stat exista deja, asa ca stim cum functioneaza. In El Salvador, cetatenii au votat recent pentru interzicerea unei mine de aur ce urma sa fie deschisa de o corporatie canadiana, Pacific Rim, deoarece ameninta sa distruga o parte din reteaua nationala de rauri. Acum Pacific Rim da in judecata statul El Salvador pentru suma de 315 milioane de dolari reprezentand profitul potential care s-a pierdut. In Canada, Dow Agrosciences, o companie americana, da in judecata guvernul pentru interzicerea folosirii pesticidelor sale pe motivul ca pot produce cancer.
In Marea Britanie, presupunand ca TTIP va fi adoptat, companiile americane din domeniul sanatatii se pregatesc sa dea in judecata guvernul daca va incerca sa le impiedice sa achizitioneze sistemul national de sanatate (NHS), actiune impotriva careia britanicii se opun in proportie covarsitoare.
Pe langa ca vor permite corporatiilor sa dea statele in judecata, noile acorduri comerciale vor si preintampina statele sa dea anumite legi. De exemplu, vor face sa fie ilegal ca guvernele sa opreasca bancile comerciale sa se angajeze in tranzactionarea de securities, care au fost una din cauzele principale ale crizei financiare globale. Acordurile vor impiedica, de asemenea, guvernele sa limiteze marimea bancilor “prea mari sa se prabuseasca” (too-big-to-fail) si vor opri guvernele sa limiteze extractia si consumul de combustibil fosil.
Cu alte cuvinte, politicienii alesi de pretutindeni se vor trezi spoliati de puterea de a apara interesele propriilor cetateni si lumea impotriva dezastrelor cum ar fi criza economica.
Aceasta preluare fara precedent a puterii de catre corporatii echivaleaza cu o lovitura de stat internationala. Da deoparte ideea de suveranitate nationala si isi bate joc de notiunea de guvern ales. Ideologia “comertului liber” a mers la cacealma si pana la urma s-a deconspirat ca fiind doar o farsa. Cu democratia gata de a fi sacrificata pe altarul comertului liber, a devenit extrem de limpede ca niciodata nu a fost vorba de libertate in comertul liber.
Autor: Jason Hickel (London School of Economics )
Traducere: M.S.
Sursa: Razaboi intru Cuvant, preluare dupa alJazeera.com
Adauga comentariu