Col. (r) Marin Neacşu: Nu cred în coincidenţe

Am mai spus-o în alte ocazii, coincidenţele se întâmplă de regulă o dată la câteva zeci de ani şi ar trebui să se petreacă în mod aproximativ egal în bine şi în rău. Când însă acestea se „întâmplă” atât de des, şi numai pe o latură a evenimentelor, numai când trebuie să mi se ia un drept, să fiu furat, minţit, înjosit, manipulat, verificat, urmărit, înregistrat, monitorizat, batjocorit, eu nu cred în coincidenţe.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 23 de ani nici un guvern, nici un preşedinte, nici un partid, nu au reuşit să construiască altceva decât vile.

– Nu cred că este o coinidenţă faptul că de 23 de ani încoace, toate combinatele, intreprinderile, fabricile care produceau ceva ce era căutat şi avea valoare, industria chimică, petrolieră, agricultura, industria naţionaţă de armament, energia, transporturile, metalurgia, industria de maşini şi utilaje au căzut toate, s-a ales praful de ele, au dispărut aşa neplanificat.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul flota comercială (a patra din lume la nivelul anului 1989 – n.r.) a unei ţări poate să dispară aşa dintr-o dată şi nimeni nu e vinovat de asta, ca şi cum ar fi dispărut sau ar fi fost vândută pentru că nu mai aveam nevoie de ea, fără să punem nimic în schimb.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că toate combinatele siderurgice ale ţării au încăput pe mâna unor puteri străine, a reprezentanţilor unei ţări care nici acum, după 100 de ani nu ne-a înapoiat tezaurul dat spre păstrare. Nu cred că este o coincidenţă acest act de trădare naţională.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 23 de ani, înainte de fiecare mandat de preşedinţie sau alegeri, candidaţii principalelor partide ori trimişii lor, fac vizite mai mult sau mai puţin oficiale în ţările „licuricilor”.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că la conducerea ţării, în parlamentul României, în guvern, la preşedinţie, apar mereu persoane cu dosar penal, aflaţi în cercetări, cu dosare de plagiat, incompatibilităţi, persoane şantajate şi şantajabile, a căror probitate morală este nu numai îndoielnică ci de-a dreptul scandaloasă. Numai bune de manipulat.
– Nu cred că este o coincidenţă faptul că din toată justiţia română sunt aleşi în fruntea ei exact cele mai controversate pesoane, dar reevaluate, unii cu procese pierdute la C.E.D.O. pentru abuz, că nu mai avem judecători buni în România încât suntem nevoiţi să numim procurori pe post de judecători la C.C.R., sau că dintre toţi jurişti României, cel mai bun de ministru al justiţiei este o rudă a primului ministru, aşa cum cel mai bun pentru funcţia de Şef al St.M.G. este un nepot al soţiei preşedintelui.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că toţi escrocii internaţionali investesc în România, că aceştia sunt desemnaţi să negocieze „privatizări” strategice din România.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că din toate privatizările efectuate, nici una nu a reuşit şi toate intreprinderile privatizate au ajuns în faliment, că practic nu mai avem nimic care să meargă în această ţară, nici energie, nici transporturi, nici industrie de armament, nici păduri, şi în curând, nici ape, care vor fi otrăvite prin metoda R.M.G.C. sau Chevron.

– Nu cred că este o simplă coincidenţă faptul că sistemul educaţional este la pământ, că renumita şcoală românească nu mai există, că şcoala românească scoate numai „Ebe” şi „Mareani”, aşa cum se exprima eufemistic primul ales al ţării, realizatorul unei „capodopere”. Nu este o coincidenţă faptul că în loc să ridicăm stacheta învăţământului, noi căutăm soluţii să dăm şi proştilor diplomă, să avem nu numai proşi cu diplomă cum deja avem, dar şi diplome pentru proşti.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că nu mai avem industrie de apărare, nu mai avem armată, nu mai avem cu ce ne apăra ţara am transformat gradele militare în cocarde pe umerii prietenilor şi slujitorilor politici, că generalii armatei intră în puşcărie mai repede decât membrii clanurilor mafiote, că armata, ca întreg poporul este dezbinată, ajungându-se ca militarii să fie consideraţi coada de topor, sau „minerii” unui partid sau altul.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că se dărâmă spitale şi se înmulţesc cimitirele, că doctorii ne pleacă în străinătate, iar în ţară ne umplem de reprezentanţii a sute de „misiuni evanghelice” care găsesc aici toate condiţiile pentru îndobitocirea celor cu diplomă de prost.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că în loc să fim uniţi, în loc să ne manifestăm ca o naţiune suverană, noi cedăm suveranitatea unor organizaţii sau structuri care nu urmăresc decât spolierea acestei ţări şi ne mai şi federalizăm sub deviza „cu cât le dăm mai mult din ceea ce mai avem, cu atât vom primi şi noi câte ceva de ros”.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că numai la noi se vorbeşte de autonomie, regionalizare, drepturile minorităţilor în timp ce în alte ţări, curios, nu sunt astfel de probleme, deşii românii din alte ţări nu au nici şcoli în limba română, nici universităţi şi nu sunt nici lăsaţi să îşi folosească limba română în administraţia locală, dar să mai fie declarată limba română ca limbă oficială.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că nu mai avem nimic şi ne pierdem treptat şi conştiinţa de neam aşa cum nu este o coincidenţă nici faptul că din toată biblioteca Romei au „dispărut” fără să se ştie cum, exact volumele care vorbeau despre daci.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că pământul sfânt al vechii Dacii, toate centrele energetice şi spirituale ale acestui pământ, Munţii Orăştiei, Munţii Buzăului, Bucegii, sunt cercetate, investigate, scormonite, luate în arendă sau cedate pentru „dezvoltare” turistică, sau pentru „antrenamente militare” reprezentanţilor unor ţări care în toată istoria ne-au adus numai „bucurii”.

– Nu cred că este o coincidenţă faptul că toate guvernele şi conducerile partidelor, candidaţii la preşedinţie aveau şi au în componenţă sau erau şi sunt membrii ai unor loji masonice.În urmă cu două-trei săptămâni, a explodat ştirea că serviciile secrete americane au determinat marile firme IT, marile site-uri să le pună la dispoziţie datele şi corespondenţa cetăţenilor pe care ei îi consideră „dangeroşi” fără a fi dovediţi, fără a nici o justificare măcar şi nu numai de la ei din ţară ci din întreaga lume. Europa a reacţionat. Unele ţări cer explicaţii. Altele dau aprobări.

În urmă cu câteva zile, România a fost vizitată de conducătorii serviciilor secrete din cele mai puternice state ale lumii. Cine ştie cum se planifică aceste vizite câte măsuri de securitate şi discreţie se iau cu ocazia acestor vizite, ştie că este imposibil ca cele dopuă vizite să nu aibă legătură între ele, pentru că altfel ar fi fost decalate în aşa fel încât să nu existe nici cea mai mică bănuială că s-ar fi putut vedea. De la vizita celor doi, în Transnistria au reînceput problemele, ruşii si-au adus aminte de transnistreni. Românii nu.

Acum două zile, yahoo mail a cerut clienţilor săi să îşi reinnoiască parola, să o schimbe pretextând o „îmbunătăţire” a serviciilor de securitate a contului. De două zile RDS-RCS (cel puţin în Craiova), nu mai merge, „a căzut unul din servere”. Vor urma alte oraşe.

Mai crede cineva în coincidenţe?

Autor: Marin Neacșu
Sursa: Cotidianul (preluare după Art-emis.ro)