Coincidenţe sau politici concertate ale Chinei şi Rusiei faţă de Statele Unite?

Conflictul din Ucraina şi reaprinderea disputelor europene din jurul Greciei falimentare au trimis în plan secund o serie de măsuri ale autorităţilor din Rusia şi China, care se pot dovedi cruciale pentru viitoarea configuraţie financiară globală.

Statele Unite şi UE au impus sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru a forţa acceptarea de către Moscova a planurilor Vestului pentru Ucraina. Unul dintre scopurile declarate ale sancţiunilor a fost izolarea Rusiei pe plan internaţional, iar în cadrul acestora s-a încercat inclusiv excluderea ţării din sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Organizaţia internaţională, cu sediul central în Belgia, a rezistat până în prezent presiunilor, dar problema se află încă în dezbaterea autorităţilor europene.

Departe de a aştepta pasive o decizie calificată în anumite cercuri drept o declaraţie de război, autorităţile de la Moscova au accelerat procesul de creare a unui sistem naţional de plăţi şi comunicaţii interbancare.

În ultima parte a anului trecut au apărut primele informaţii privind data lansării sistemului, luna mai 2015, iar site-ul de ştiri Sputnik News a scris, în februarie 2015, că 91 de instituţii bancare din Rusia au fost conectate la alternativa locală a SWIFT.

Acest pas important pentru accentuarea tendinţei de reducere a rolului dolarului în schimburile comerciale globale a fost însoţit de vânzarea masivă a obligaţiunilor guvernamentale americane de către Rusia.

Ultimele date de la Trezoreria Statelor Unite, pentru decembrie 2014, arată că valoarea portofoliului de obligaţiuni guvernamentale americane din cadrul rezervelor valutare ale Rusiei a scăzut cu peste 22 de miliarde de dolari faţă de luna precedentă, până la 86 de miliarde. În decembrie 2013, valoarea obligaţiunilor americane deţinute de Rusia era de 138,6 miliarde.

În aceeaşi perioadă, portofoliul de obligaţiuni guvernamentale americane din rezervele valutare ale Chinei a scăzut cu 2% (25,8 miliarde de dolari), până la 1,244 trilioane de dolari.

Eforturile Rusiei de “imunizare” în faţa ameninţărilor cu excluderea din SWIFT nu sunt singulare, mai ales după apariţia, în 2013, a informaţiilor privind monitorizarea fluxurilor financiare globale de către NSA (National Security Agency).

Într-un articol recent, Reuters scrie că “sistemul internaţional de plăţi al Chinei este gata şi poate fi lansat până la sfârşitul anului 2015”.

Lansarea CIPS (China International Payment System) va înlătura unul dintre cele mai mari obstacole în calea “internaţionalizării yuanului”, după cum mai arată Reuters, şi va deveni “o super-autostradă a plăţilor globale pentru yuan”.

Plăţile în yuani la nivel global au crescut cu o rată anuală de 20,3% în decembrie 2014, faţă de 14,9% la nivelul tuturor valutelor, conform datelor de la SWIFT preluate de Reuters.

Următorul pas va fi, probabil, interconectarea sistemelor de plăţi ale Rusiei şi Chinei, care va reprezenta un mare pas către eliminarea dominaţiei dolarului la nivel global.

În această direcţie va funcţiona şi Noua Bancă de Dezvoltare (NDB), înfiinţată în urma acordului dintre ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud). O ştire de la Russia Today arată că preşedintele Vladimir Putin tocmai a semnat legea de ratificare a tratatului care stă la baza înfiinţării NDB, iar banca va începe acordarea creditelor în prima parte a anului viitor. Şi alte economii emergente pot subscrie la capitalul NDB, a cărui valoare iniţială este echivalentul a 50 de miliarde de dolari, dar cota ţărilor BRICS nu se poate reduce sub 55%.

Dincolo de confruntarea pe plan financiar, China a luat măsuri şi pentru limitarea accesului pe piaţa locală a companiilor americane din sectorul tehnologiei informaţiei.

Un articol recent de la Reuters arată că numeroase companii de top din SUA au fost scoase de pe lista furnizorilor pentru instituţiile de stat, fiind înlocuite cu producători locali. Opiniile de pe piaţă sunt împărţite în ceea ce priveşte decizia Chinei, între răspuns la extinderea supravegherii cibernetice din Vest şi o nouă atitudine protecţionistă a autorităţilor de la Beijing.

De pe lista furnizorilor aprobaţi au dispărut nume ca Apple, McAfee sau Citrix Systems, un important producător de software pentru servere.

În opinia analistului american Martin Armstrong, extinderea globală a programelor de supraveghere lansate de autorităţile americane, în special prin intermediul NSA, va conduce la “distrugerea sectorului tehnologiilor avansate din SUA”.

Experienţa sa în ceea ce priveşte noile condiţii de utilizare a unui pachet de programe foarte răspândit, Microsoft Office, ar trebui să ridice semne serioase de întrebare şi pentru utilizatorii individuali. Armstrong a cumpărat de la magazin produsul, iar apoi a fost nevoit să intre pe site-ul companiei pentru a-l descărca. Nimic neobişnuit, în afara faptului că i s-au cerut datele cardului de credit pentru a-şi demonstra identitatea, deşi plata a fost făcută.

Deoarece a refuzat să ofere datele personale, programul nu a putut fi descărcat. Mai mult, Microsoft a refuzat returnarea banilor, în condiţiile în care nu era specificată nicăieri necesitatea furnizării datelor personale de identificare pentru utilizarea produsului. În opinia lui Armstrong, ceea ce a făcut Microsoft nu poate fi numită decât fraudare a consumatorului.

Pe lângă limitarea severă a achiziţiilor de tehnologie informatică din SUA pentru instituţiile publice chineze, autorităţile de la Beijing au mai făcut un pas, considerat deosebit de agresiv la Washington.

Într-un proiect de lege privind lupta contra terorismului s-au introdus cerinţe deosebit de dure pentru companiile din sectorul tehnologiilor înalte: acestea trebuie să ofere autorităţilor cheile de criptare şi să instaleze programe care să permită accesul autorităţilor la calculatoare, după cum scrie Reuters. În cazul programelor informatice folosite în bănci este necesară şi transferarea către autorităţi a codului sursă.

Reacţia americană nu s-a lăsat aşteptată, cel puţin la nivel declarativ. Preşedintele Obama a criticat dur decizia autorităţilor chineze, într-un interviu acordat Reuters, precizând că “Beijing-ul trebuie să-şi schimbe politica dacă doreşte să facă afaceri cu Statele Unite”.

Declaraţiile preşedintelui Obama au fost calificate drept “critică nefondată a legilor antiteroriste din China” într-un editorial al agenţiei de ştiri Xinhua, ele reprezentând “o nouă dovadă a aroganţei şi ipocriziei din politica externă a Statelor Unite”. “FBI şi NSA au deja acces la echipamentele şi programele firmelor importante din sectorul tehnologic”, mai arată editorialul Xinhua.

“Când se întâmplă ceva odată, este un accident, a doua oară este coincidenţă, iar a treia oară este acţiune inamică”, spunea personajul negativ Auric Goldfinger, din romanul “Goldfinger” al lui Ian Fleming.

Ceea ce se întâmplă acum, pe fondul luptei pentru redesenarea sferelor de influenţă, pare să indice depăşirea stadiului coincidenţelor. Mai rămâne să aşteptăm răspunsul pentru o întrebare fundamentală: cine pe cine izolează în noul “război rece”, financiar şi informatic, dintre Est şi Vest?

CĂLIN RECHEA
sursa: bursa.ro