Fapte precum închirierea a zeci de maşini de lux cu şofer cu tot, vânzarea energiei sub preţul de producţie, achiziţia unor butoni de aur, genţi şi parfumuri de firmă sau tablouri renumite drept obiecte de protocol, ori închirierea unor săli de conferinţe pe milioane de euro anual par să rămână neanchetate şi, evident, nepedepsite, deşi Legea insolvenţei incriminează clar astfel de abuzuri.
Încă din vara anului trecut, Ministerul Economiei anunţa că structurile ministerului şi Curtea de Conturi au descoperit o serie de cheltuieli nejustificate la Romgaz, cuantumul acestora atingând aproximativ 53 mil. euro.
În luna ianuarie, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, afirma că, în 2012, Complexul Energetic Oltenia a avut închiriate 58 de autoturisme, ca Audi, Mercedes, Hyundai, cu şofer cu tot.
La Hidroelectrica, administratorul judiciar a denunţat zeci de contracte de vânzare a energiei electrice sub preţul de producţie, Corpul de Control al Guvernului descoperind că între anii 2009 – 2011 s-au achiziţionat butoni de aur, zeci de genţi pe piele, parfumuri de firmă şi medalii de aur sau argint.
În ciuda tuturor acestor aspecte, niciun organ de anchetă nu a anunţat începerea urmăririi penale…
Specialiştii în insolvenţă avertizează însă că sfera persoanelor care pot fi trase la răspundere include atât membrii organelor de supraveghere şi ai organelor de conducere din cadrul unei societăţi (administratori, directori, cenzori şi auditori financiari), cât şi orice altă persoană ce a cauzat starea de insolvenţă a societăţii prin săvârşirea faptelor prevăzute de lege, exercitând funcţii de supraveghere sau conducere în cadrul societăţii (ex. asociaţii persoane juridice).
“Legea prevede expres faptele ilicite care pot fundamenta tragerea la răspundere a membrilor conducerii unei companii. Astfel, o persoană este sancţionabilă dacă a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu, sau în cel al unei alte persoane. În practică, astfel de cazuri în care administratorul sau managerul se serveşte de un lucru contrar interesului societăţii şi în scopul profitului personal au fost considerate plata de către societate a unor cheltuieli de transport, călătorie sau sejur fără legătură cu activitatea persoanei juridice. (…) Utilizarea bunurilor societăţii exclude intenţia managerilor de a-şi însuşi definitiv bunul respectiv, scopul acestora fiind numai obţinerea unui avantaj personal. În faptele de acest tip pot fi încadrate folosirea de către organul de conducere, în interes personal, a telefoanelor şi autoturismelor societăţii pe care o conduce şi care ar trebui utilizate exclusiv în interes de serviciu. În categoria abuzului de bunuri sociale, sunt incluse şi însuşirea în interes personal a creditului bancar acordat societăţii, precum şi plata către parteneri a unor avansuri pentru lucrări fictive”, explică reprezentanţii Casei de Avocatură “Ionescu şi Sava” într-un material remis Curierului Naţional.
Directorii firmelor cu datorii mari ar trebui să aibă salarii mici
Avocaţii enumeră printre faptele pentru care managerii pot fi traşi la răspundere şi deturnarea de fonduri prin nevirarea sumelor reprezentând contribuţia de asigurări de sănătate reţinută din salariile angajaţilor către fondurile speciale, cărora le sunt destinate potrivit legislaţiei fiscale. Conform legii, se sancţionează şi continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, la încetarea de plăţi. “Deturnarea sau ascunderea unei părţi din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia este o altă faptă ilicită ce poate angaja răspunderea autorului. Instanţele române au inclus în categoria faptelor ilicite reţinute sub această calificare încasarea de către membrii organelor de conducere ale societăţii a unor remuneraţii abuzive. Acestea s-au dovedit a fi excesive în raport cu capacităţile de trezorerie ale societăţii sau în comparaţie cu activitatea concretă desfăşurată de administrator în cadrul societăţii. Astfel, remuneraţia membrilor organelor de conducere trebuie să fie proporţională atât cu munca efectiv depusă de persoana în cauză, cât şi cu rezultatele societăţii. Prin urmare, în cazul unei sănătăţi financiare precare a societăţii, este recomandabilă revizuirea şi ajustarea remuneraţiilor membrilor organelor de conducere”, precizează avocaţii.
53 mil. euro, cheltuielile nejustificate ale Romgaz în 2011
În ultimul an, oficialii au descoperit grave nereguli la companiile de stat. Începând cu vara anului trecut, la puţin timp după ce Hidroelectrica intrase în insolvenţă, Ministerul Economiei anunţa că verificările făcute de Curtea de Conturi au scos la iveală cheltuieli nejustificate de aproximativ 53 mil. euro aprobate de conducerea Romgaz, printre care achiziţia de utilaje şi echipamente în valoare totală de 123,2 mil. lei, 8,5 mil. lei sponsorizarea unor organizaţii sportive, 5,5 mil. lei cu reclama şi publicitatea.
Acestor cheltuieli li se adaugă încă 1,464 mil. lei pentru reclamă şi publicitate, 470.000 lei pentru protocol şi… 3.797.000 lei pentru închirierea sălilor de conferinţe. Un simplu calcul arată că, în cazul în care Romgaz ar fi organizat conferinţe în fiecare zi, ar fi cheltuit câte 2.000 euro în fiecare dintre cele 365 zile ale anului…
Şi asta nu-i tot, cheltuielile cu deplasarea şi diurna s-au ridicat în 2011 la 8,6 mil. lei, alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi însumând 88,44 mil. lei.
CE Oltenia şi Hidroelectrica au închiriat zeci de autoturisme
La începutul acestui an, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, anunţa că în 2012 “Complexul Energetic Oltenia a avut închiriate 58 de autoturisme, ca Audi, Mercedes, Hyundai, cu şofer cu tot”. “Adică nu puteam lua din cadrul companiei un şofer, ci să ne fie dat de firma respectivă. Costurile erau 27 miliarde lei vechi pe an. La Hidroelectrica aveau 77 de maşini cumpărate, aduse ca aport de capital la Hidroservuri, care le reînchiriau către Hidroelectrica, afacere de 4 milioane euro pe an. Asta până la insolvenţă. La o filială Hidroserv un Passat era închiriat la Hidroelectrica cu 48.000 euro. Să vedeţi cum s-au dus banii aiurea”, declara atunci Niţă.
Butoni de aur şi parfumuri de firmă – protocolul Hidroelectrica
Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că, în perioada 2009 – 2011, cheltuielile de protocol efectuate de Hidroelectrica au însumat peste 4,4 mil. lei, cele mai scumpe fiind seturile de felicitări cu medalii de aur – de câte 7,77 grame bucata – şi seturile de felicitări cu medalii de argint (22 grame bucata). Hidroelectrica a achiziţionat, din banii de protocol şi aproape 200 de genţi de piele cu sau fără portofel, precum şi “documente holder de piele”, două tablouri – unul de peste 6.000 lei, şi celălalt de 5.228 lei, preţuri cu TVA, dar şi bijuterii, printre care un set de butoni “Mont Blanc” şi un set de butoni “Dunhill” în valoare totală de 3.682 lei cu TVA, o brichetă “Dupont” de 1.800 lei cu TVA şi parfumuri Versace, Givency, Roberto Cavalli, Cacharel, Gucci etc.
Cauzele care au dus la insolvenţa Oltchim
Unul dintre cei doi administratori speciali ai Oltchim, Nicolae Bălan – reprezentantul BDO Business Restructuring, a afirmat recent că măsurile manageriale inadecvate, efectele contractelor colective de muncă şi investiţiile ineficiente au decapitalizat societatea.
“În perioada 2009 – 2012, managementul a fost incapabil să se adapteze la evoluţia pieţei. Deciziile managerilor din această perioadă au dus la adâncirea pierderilor. Conform analizei efectuate de noi, în aceeaşi perioadă s-au vândut produse principale sub nivelul costurilor, şi asta s-a întâmplat în 50 la sută din cazuri. Societăţile implicate în aceste vânzări erau fie controlate de managementul Oltchim, fie se aflau în paradisuri fiscale. Pierderile cumulate în această perioadă se ridică la 105 mil. lei”, a spus Bălan.
Referindu-se la produsele vândute sub cotaţia pieţei, acesta a explicat că pierderile s-au ridicat la 101,5 mil. euro.
“S-au acumulat cheltuieli salariale foarte mari. În 2011 s-au încheiat contracte colective de muncă care prevedeau nişte drepturi salariaţilor compatibile cu o societate care s-ar fi aflat pe profit, nu pe pierderi. Fondurile de stimulare erau prea multe şi prea mari. Spre exemplu, în 2009, cheltuielile medii cu salariul brut erau de 79,4 mil. lei, iar în 2012 de 111 mil. lei. S-au crescut salariile, deşi pierderile anuale erau de peste 200 mil. lei anual. În niciun an nu se prevedea acoperirea pierderilor din anii precedenţi. Managementul Oltchim a remunerat o non-performanţă”, a mai spus Bălan.
Autor: Afrodita Cicovschi
sursA: curierulnational.ro