Politică

Cine ne mai scapa de politica lui NU?

Tabloul prezidentialelor de pe 22 noiembrie este deja incarcat de balci si scandal. Candidatii mai mult sau mai putin oficiali sunt Traian Basescu, Sorin Oprescu, Mircea Geoana si Crin Antonescu, patru demagogi ce l-au luat pe NU in brate, experti in atacuri si critici reciproce, niciunul cu un program sau proiect coerent si plauzibil.

Atat timp cat politica romanesca are aceste patru culmi, romanii nu se pot astepta sa se si construiasca ceva. Tot ce avem sunt eternul circ si “dezvaluirile incendiare”. Cui folosesc acestea? In orice caz, nu romanului de rand, care, chiar daca stie ca Mircea Basescu face afaceri cu arme si Elena Udrea se infrupta din bugetul ministerului sau, asta nu ii tine de foame.

Principala si cea mai usoara tinta a atacurilor tutoror este presedintele in functie. Traian Basescu revine obsesiv in fiecare discurs al contracandidatilor. Mai ales Antonescu si Geoana se raporteaza si se compara cu el, atacandu-l in exces. Nu reusesc astfel decat sa-l victimizeze si sa ne demostreze tuturor ca in actuala situatie nu l-am putea inlocui pe seful statului decat un alt individ la fel de agresiv, guraliv si lipsit de substanta.

Cat despre presedintele in functie, Traian Basescu oricum nu mai poate promite nimic pentru ca ar fi penibil – toata lumea l-ar intreba pe buna dreptate de ce pana acum nu a facut nimic in 5 ani. Asa ca tot la atacuri se reduce si campania lui Basescu, omul caruia de altfel i se potriveste acest rol cel mai bine si care nu se sfieste sa isi inece in fluviul de critici chiar si propriii oameni din PD-L, nu doar adversarii, cu unicul scop de a-si mentine cota de popularitate.

Dar cum ramane cu medicul independent? Sa ne imaginam o finala (destul de probabila de altfel) Basescu-Oprescu. Duelul si dezbaterile dintre cei doi ar fi un balci continuu. Sunt doua personaje arogante, construite pe acelasi calapod: vorbesc mult, ataca si cam atat. Si apoi, indiferent cine ar iesi presedinte dintre cei doi, Romania va ramane la fel, ca dovada mandatele acestora din fruntea tarii si, respectiv, de la Primaria Capitalei, unde nu au schimbat mai nimic inafara, poate, de perceptia generala fata de functia respectiva.

Criza arde, candidatii se cearta

Mai sunt doua luni si ceva pana la alegeri si pana acum nu am auzit niciun program electoral. Mai ales in aceasta perioada de criza, prezidentiabilii ar trebui sa iasa la rampa cu idei concrete pe care le pot sugera Guvernului, ca sa il ajute sa scoata tara din situatia economica dezastruoasa in care s-a scufundat.

Insa candidatii stiu ca, in general, masurile anticriza sunt nepopulare, presupun reduceri de personal si/sau salarii, majorari de taxe ori renuntare la investitii. Asa incat nu risca niciunul sa propovaduiasca asa ceva la televizor.

In schimb, toti arunca in toti cu noroi. Asta e singura platforma electorala pe care se bazeaza. Traian Basescu isi critica Guvernul, pe care singur il caracterizase anterior drept unul de vis, iar Geoana si Antonescu nu rateaza niciodata rastalmacirea fiecarui cuvant rostit de locatarul de la Cotroceni.

In aceste conditii, au romanii o alegere reala? Se mai poate vorbi de datoria de a merge la vot pentru a decide viitorul tarii, atunci cand niciunul dintre candidati nu ne propune nimic?

Iata ca si eu l-am imbratisat pe NU, criticand ce exista pe scena politica in lipsa unui model pe care sa il pot sustine si admira.

sursa: ziare.com

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • se repeta aceeasi poveste. romanii trebuie sa aleaga din nou dintre doua rele pe cea mai putin rea. si ma intreb, ce nevoie mai avem de un presedinte si un parlament? ne-au adus aici unde suntem acum, toti cei perindati prin politica si prin fruntea tarii pana azi. de ce sa nu alegem presedinte un om de afaceri serios care a demonstrat ca poate manageria o companie si o poate face profitabila? de ce sa nu alegem o femeie de afaceri care a demonstrat ca e un bun manager? de ce sa nu alegem prin referendum un guvern , din manageri de companii pe fiecare domeniu de minister si sa-l rotim tot prin referendum la fiecare 6 luni sau 1 an?