C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cinci mituri despre sistemul comunist din Romania

cinci-mituri-despre-sistemul-comunist-din-romaniaCapitalismul de opereta care a fost construit in ultimii douazeci de ani in Romania alimenteaza nostalgii, mitologii care in restul tarilor excomuniste au fost de mult uitate. Victime unor asemenea abordari pot sa cada lesne mai ales cei care nu au trait acele vremuri si isi hranesc cunostintele despre istoria recenta de la cite un nene care bate cimpii pe banca din fata blocului sau la televizor – fiecare dupa sansa.

1. Fiecare persoana activa avea un loc de munca sigur si garantat pe viata.
Absolventii de facultate, de exemplu, primeau intr-adevar ceea ce se numea “repartitie”. In cele mai multe cazuri, asta echivala cu o “excursie” de cel putin trei ani undeva la capatul lumii, cu un salariu inferior celui unui muncitor calificat.
Transferul era aproape imposibil, deci sistemul echivala cu un soi de iobagie.

Avansarile se faceau “pe pile” in cele mai multe cazuri, inscrierea in partidul comunist era obligatorie pentru cea mai insignifianta functie.

Uzinele, mai ales, semanau cu lagarele de munca, neincalzite, populate cu muncitori care, intr-o proportie semnificativa, la prinz erau deja beti. Inginerii si economistii erau un fel de rau necesar.

Vertebrele economiei erau batrinul maistru cu basca-n cap si omenosul secretar de partid pe sectie/combinat, in general un politruc bun de gura care nu se pricepea la nimic.

2. Salariul era suficient pentru un trai decent.

Pentru conditii de munca speciale – mine, santiere, combinatele care presupuneau toxicitate si pericol – se adaugau sporuri semnificative la salariu.

Cu tot cu aceste sporuri, rareori o leafa depasea ecihvalentul a o suta de dolari (era deja foarte mare, un inginer/medic/profesor stagiar avea circa 40 de dolari).

Un automobil – singura marca comercializata incepind cu anii ’70 era, fireste, “Dacia” – costa 70.000 de lei, o pereche de pantaloni blue-jeans circa 2.000 de lei, un deodorant circa 100 de lei.

Ultimele puteau fi cumparate doar de pe piata neagra, pentru ca magazinele de profil, mai ales in anii ’80, erau toate “sexy”, adica goale.

Pentru un televizor – fie si alb-negru – sau frigider, trebuia sa astepti uneori un an sau doi, inscris pe o lista, cu recomandare de la locul de munca (!).

Aparent salariul ajungea de la o luna la alta pentru ca, practic, nu aveai nimic de cumparat, in afara mincarii, cind o gaseai si pe aceea.

Erau mentinute mici intretinerile si chiriile. Insa pentru a primi o “cutie” la bloc, trebuia sa astepti ani, sa zaci pe coridoarele Primariilor pentru o repartitie sau sa ai vorba buna de la vreun smecher de la partid, securitate, militie (coloanele de baza ale regimului).

Sau sa dai spaga, evident.

3. Lumea era mai cinstita, nu se lua spaga.

Nimic mai fals. Diferite erau mizele si anvergura spagii, atita tot. Evident, nu erai obligat sa dai spaga pentru a cumpara o intreprindere – alea nu se vindeau, ca erau ale intregului popor.

In rest, spaga era cvasigeneralizata, la fel ca acum.

Indiferent ce contact aveau cu autoritatile de stat – si aveai mereu intr-o economie planificata si etatizata – punga de cafea, tigarile americane sau pur si simplu bancnotele puse-n plic erau arme fara de care nu aveai nici o sansa de succes.

Nu primeai stampila miraculoasa, biletul de tren “cu loc”, biletul la “tratament” prin sindicat intr-o statiune de odihna fara o mica “atentie”.

Niciunui gestionar cu capul pe umeri nu-i trecea prin cap sa ia banii pentru consumatie unui “tovaras” cu oarecare trecere, fie care era vorba de un restaurant sau de un magazin.

Toti acesti gestionari aveau pitite marfuri care erau destinate, in mod firesc, doar protipendadei.

Cunosc un caz in care unei doamne i s-au cerut inclusiv cerceii de aur din urechi pentru urgentarea unei vize pentru o excurise in Germania (unde a si ramas, de altfel).

Cei mai multi primeau “atentii”, carierele erau “aranjate”, privilegiile erau pentru smecheri si-atit.

Cind imi aduc aminte de acele vremuri, imi dau seama ca, de fapt, adevarata noastra problema este aceea ca lucrurile nu s-au schimbat prea mult.

Medicii aveau salarii relative rezonabile comparativ cu restul angajatilor. Tot nu te tineau de vorba – cei mai multi – fara o “atentie”.

4. Infractionalitatea era ca si inexistenta.

Regimul era extrem de discret in aceasta privinta si, evident, ziarele nu scriau mare lucru despre acest subiect si doar “cu voie” de la centru.

Asta crea impresia de stabilitate, impresie in linii mari falsa. Cazurile de delaipdare, luare de mita, trafic de influenta, etc, erau musamalizate deseori, in afara celor foarte grave, care erau “vindute” presei pentru a se arata cum face regimul dreptate.

Furtul din combinate, Intreprinderi Agricole de Stat (IAS), cooperativele agricole de productie (CAP), abatoare, etc, era pur si simplu inspaimintator si, mai grav, oarecum generalizat.

De la muncitorul care “speria” o bucata de tabla sau o trusa de scule si pina la directorul care raporta pierderi inexistente la un abator si vindea carnea pe piata neagra.

Trei sferturi din marfurile de contrabanda confiscate prindeau picioare pina sa ajunga la sediul unei sectii de militie.

Orice camin studentesc era un adevarat bazar si trebuia sa fii usor naiv pentru a crede ca milita sau securitatea nu stiau acest lucru.

Conform unei statistici neoficiale, trei din patru romani incalcau legile in vigoare, sub o forma sau alta.

Dar atita vreme cit nu era contestat regimul politic, strategia autoritatilor era aceea de a mai inchide cite un ochi, mai ales cind era vorba de “elemente sanatoase”, adica muncitori si tarani.

5. Sistemul de educatie era mai bun si extrem de performant.

Si acesta este un mit extrem de persistent. Evident ca nu exista diluarea mediului universitar, mai ales, de astazi, pe care tot pofesorii, in goana dupa ore la zece catedre deodata, au provocat-o.

Nu existau “fabricile de diplome” pitite prin blocuri de apartamente, care au scos pe banda rulanta ingineri, avocati, profesori, sociologi, economisti si psihologi, ale caror diplome valoreaza, cinstit vorbind, cit hirtia pe care sunt tiparite. Nu se ajunsese ca oameni care nu cunosc toate literele alfabetului sa-si prinda la cingatoare, precum indienii scalpurile, cite cinci doctorate.

Dar sistemul era subnutrit financiar si macinat de acelasi boli care rodeau toata societatea: favoritisme, pile – inca din clasele primare – spagi si programe scolare anapoda intocmite.

O vreme – anii ’60-’70 – s-a mai trait din “grasimea” mediului scolar interbelic, atita cit mai era si care, evident, s-a epuizat deja la inceputul anilor ’80.

Scoala de matematica sau de medicina – sunt doua exemple in care tara noastra a excelat la un moment-dat – s-au prabusit deja in anii ’80, ca urmare a emigrarilor, atribuirea pe criterii politice a catedrelor si calitatii tot mai slaba a “materiei umane” care venea din licee.

Acesta a fost fondul pe care s-au nascut, la inceputul anilor ’90, “fabricile de diploma”.

Un mediu scolar sanatos ar fi avut anticorpii necesari pentru a rezista socurilor tranzitiei. Mediul scolar romanesc nu mai era demult unul sanatos.

Morala?

Ticalosiile trecutului nu justifica abuzurile pe care suntem obligati sa le traim astazi in numele “capitalismului”. Dar nici aceste abuzuri si derapaje nu trebuie sa ne transforme in nostalgici ai regimului comunist.

Altminteri ratam sansa edificarii unei societati caracterizate, dincolo de orice, de normalitate. Acea mica sansa care ne-a mai ramas, daca ne-a mai ramas.

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici

Sursa: Bloombiz

Related Posts

7 Responses “Cinci mituri despre sistemul comunist din Romania”

  1. florescu says:

    Mama da timpiti ne mai crede autorul acestui articol,ca si cum noi n-am trait atunci si n-am stui despre ce “sintem nostalgici” Dobitocul asta ne dispretuieste PROFUND daca isi inchipuie ca poate trata oameni maturi,care au trait in acele vremuri,ca pe pustii agramati si violenti pe care-i produce actualul sistem de invatamint si carora le poti servii orice cliseu imbecil ca ei nu vor avea termen de comparatie ….In primul rind eu am facut generala si liceul cind era Malita ministru invatamintului la un liceu in Ploieti care era afiliat UNESCO in acei ani ….Asta insemna invatamint neperformant ?Pai atunci cum dracu toti absoventii cu studii superioare facute atunci,in cap cu medicii,si inginerii in foraj sint vinati in toata lumea ?E prost rau baiatu care a scris articolul,apoi fiecare cuplu avea dreptul si obtinea un apartament in doi trei ani de asteptare…pia functiona doar ca sa nu mai astepti aceea perioada si sa-l primesti mai repede ….Apoi cu siguranta locului de munca,era garantata,iar absolventii de astazi de facultati care mai apoi devin chelneri cred ca VISEAZA LA REPARTITII DE STAT-de altfel facultati ca academia de politie si armata se lauda EXACT CU ASTFEL DE OFERTE SIGURE !In ce priveste secretaru de partid ,aici da ,era un gurist care putea sa fie si un om capabil si de bun simt(si foarte multi au fost) dar cind venea vorba de partid , parca le fugea mintea si demnitatea din cap ….De altfel asta a si dus la disparitia partidului si a sistemului…dar daca ar fi sa compar activistul comunist cu cel PDList de astazi cred ca pedelistii sint de un milion de ori mai slugarnici ,imbecili si hoti ca cei comunisti care aveau si mai multa scoala si infinit mai multa frica de partid si nu si-ar fi permis sa fure si sa distruga ca astia nici in visele lor cele mai tari…!In concluzie orasele erau infinit mai curate si infinit mai sigure ca astazi,fiecare familie si chiar fiecare om primea dupa caz,un apartament sau o garsoniera-cei cu multi copii primeau chiar cu trei patru camere si isi permiteau sa plateasca intretinerea …astazi numai cei foarte bogati isi pot permite sa-si cumpere un apartament….Atuci la douzeci si unul de ani mi-am cumparat apartament si eram doar muncitor la un centru de librarii….Astazi nici n-as visa la asa ceva ….Sa mai amintesc de faptul ca daca foloseam doar avansul la salariu, puteam sta o saptamina la mare cu nevasta ? Cit priveste Romania era o tara respectata si admirata din china si vietnam pina in Marea Britanie si SUA in timp ce astazi basescu se plimba ca un chelner prost pe la curul sefilor de stat care il dau cu mina la o arte din drumul lor ,ca pe un servitor enervant….iar imaginea romanei este de TARA A TIGANILOR ….Asa ca baiete cind mai faci comparatii cu trecutul,spala-te pe gura inainte si ia-ti si un sul de hirtie igienica sa te stergi la gura …..!Hai pa,ca ti-am dat mult mai multa atentie decit meriti !

  2. Doru Dascalu says:

    Domnule Chirovici, dacă vă admiram din când în când opiniile, acest articol m-a convins cu certitudine că sunteţi în afara oricărei realităţi.Mai ales cea comunistă.Nu recunoaşteţi un singur lucru.Că nu putea pe vremea comuniştilor ca orice troglodit bunde gură să ajungă undeva într-o funcţie, pt că mai devreme sau mai târziu dădea chix şi risca puşcăria.În zilele noastre orice prost-erudit poate să dea din clanţă în mass-media şi indiferent ce zice sau face nu păţeşte nimic.Deocamdată învăţământul comunist a scos doctori-docenţi,cercetători,medici faimoşi,parlamentari,miniştri şi chiar preşedinţi.Ce a scos în 20 de ani acest învăţământ?!Doar a instruit vitele să mugească frumos.Cursul dolarului era de până în 3,5 lei la comunişti.Dacă eu simplu angajat aveam salariul de încadrare la fosta uzină Republica de 2150 lei în 1982, cât aveam pe lună în dolari?Şi în fond important nu va fi niciodată în orice sistem social un alt criteriu de apreciere, decât părerea “poporului”, nu a celor dătători din gură sau a celor care s-au învârtit în viaţă şi caută să fenteze comunitatea în care trăieşte, ca să-i fie lui bine.Nu exista nici o listă la cineva, de cumpărat un televizor sai frigider.Doar la magazin făceau oamenii, ca să nu stea la rând să aştepte camionul cu marfă.Deocamdată muncitorii şi inginerii comunişti au construt ceva palpabil în această ţară.Spune un singur obiectiv construit de aceşti capitalişti după 1990.Şi ca să nu o lălăiţi aiurea în tramvai cu nostalgiile mele comuniste, vreau să vă aduc la cunoştinţă că pe vremea aia nu am stat niciodată la rând după nici un produs, cine muncea avea, eu aveam un serviciu legal şi altul fără acte, adică munceam 12-14 ore pe zi şi având bani, găseai să cumperi orice.Cu toate acestea pe 21 decembrie 1989, am alergat la Inter ca să alung comuniştii, ca să pot spune acum cu jenă că am fost împuşcat în “revoluţie”(sic).Aşa că părerea mea, ciocul mic şi joc de gleznă.Şi eu am o opinie fermă, indiferent câţi bani ai, neuronii rămân aceiaşi de la naştere. Nu creste numărul lor.Adică pe româneşte, dacă eşti prost, prost rămâi indiferent câte facultăţi faci şi cât de şmecher te crezi.Acesta este prostul-erudit, individul care trebuie stârpit la ora actuală în această ţară.Că altfel se duce dreak totul de râpă.Şi diferenţa dintre comunişti şi capitalişti v-o spun eu ca să înţelegeţi.Comuniştii te futeau în cur cu forţa, ăştia de acum te conving să aduci tu vaselina ca să nu te usture când te vor fute.

  3. timisorean1 says:

    blogul asta se duce de rapa, e clar

  4. CATRE ADMINISTRATOR.DATORITA CA NU SE FOLOSESTE UN LIMBAJ ADECVAT DE CATRE COMENTATORI;VIN CU PROPUNEREA SA FIE INCHIS ACEST SERVER.IN FELUL ACESTA VOM INVATA SA FIM MAI EDUCATI SI MAI CIVILIZATI.ASTA NE-A ADUS SCHIMBAREA DE DUPA LOVITURA DE STAT DIN 1989.CITITI COMENTARIILE DIN FATA MEA SI VA VETI CONVINGE.

  5. admin says:

    @Pascaru Manole
    Daca odata cu inchiderea acestui server s-ar face MACAR un pas inainte in rezolvarea problemelor enuntate de tine, in secunda 2 eu as apasa butonul de “power”. Pe acest site nu sunt acceptate trivialitatile si ne asumam dreptul de a bloca temporar sau definitiv pe acei utilizatori care incalca aceasta regula. Nu cenzuram comentariile (cel mult corectam cuvintele scrise gresit)! Orice abuz se poate semnala pe office@gandeste.org si dupa analizarea situatiei se iau masurile corespunzatoare.

    Educatia nu se face cu metoda pumnului in gura. Educarea celor care depasesc limitele bunului simt poate incepe si de la discutie inceputa aici pe acest site, dar la fel de adevarat trebuie sa mentinem un nivel mai ridicat si constructiv al discutiilor. Acest lucru depinde si de fiecare din noi cei care ne aflam aici, gandim si dorim sa-i trezim pe cei de langa noi. “De unde nu-i nici Dumnezeu nu cere” dar nici nu cred ca trebuie sa aruncam cojocul pe foc pentru un “paduche”.

  6. @ ADMINISTRATOR
    EU VA INTELEG PERFECT ESENTA ARTICOLULUI ADRESAT MIE. GANDITIVA CA ACESTE ARTICOLE SI COMENTARII, NU SANT URMARITE NUMAI DE PERSOANE DE ETNIE ROMANA. ITI DA POSIBILITATEA DE A FI URMARIT IN LUMEA INTREAGA. AM SPUS SI MAI REPET; SANT IN AFARA GRANITELOR DE ANI BUNI. CUM MA SIMT EU CAND IMI REPROSEAJA CETATENI STRAINI CARE URMARESC ACEST “SITE” DE LIMBAJUL CARE IL FOLOSESC AI NOSTRII CONATIONALI. ONESTITATEA CARE MA CARACTERIZEAZA; NU PREA IMI VINE BINE. ASTA ESTE ESENTA ANTEPRECEDENTULUI COMENTARIU. MULTUMESC ANTICIPAT.

  7. admin says:

    @Pascaru Manole
    NOI redactia gandeste nu putem decat sa iti multumim pentru ceea ce faci tu aici pe gandeste, prin comentariile si observatiile tale. Ai perfecta dreptate in ceea ce spui. La toti ar trebuie sa ne fie rusine in momentul in care depasim limitele bunului simt. Tine de educatie, de cei 7 ani de acasa in prima faza mai apoi de faptul ca unii nu reusesc sa se mai autocontroleze – motivele nu conteaza… doar rezultatul.

    Un limbaj trivial este clar si usor de identificat si de blocat, insa un comentariu care este sau nu la limita bunului simt este de multe ori o apreciere subiectiva. Din acest motiv NOI toti de pe gandeste: admin, editor, contribuitori, cititori si toti cei care ne exprimam pe acest site putem trasa o limita a discutiilor. De-a lungul timpului cei mai multi, in momentul in care li s-a atras atentia, si-au revizuit modul de exprimare.

    Hai sa mai dam o sansa evolutiei si nu extinctiei!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss