Ultimul text a lui Liiceanu, in care ii ia in deradere pe unii romani ca nu au dinti in gura si acuza ca altora li se toarna fecale in creier de catre unele televiziuni, confirma inca odata de ce Romania nu a avut nici dizidenta in perioada comunista si nici dreapta autentica dupa caderea regimului comunist: absenta intelectualilor.
Inainte de a fi un sistem represiv, comunismul a fost o ideologie, un sistem de gandire ce a avut la baza filozofia marxista, care s-a manifestat in felul in care-l stim pe toate planurile: justitie, economie, agricultura, educatie etc.
Din acest motiv, pentru a lupta cu acest sistem de sorginte marxista, ai nevoie sa intelegi ideologia din spatele sistemului si astfel intelege ce a fost in spatele politicilor comuniste din economie, justitie, educatie, agricultura etc.
Aceasta autopsie a ideologiei din spatele sistemului comunist, insa, nu poate fi facuta cu usurinta sau de oricine, pentru ca e nevoie de multa informatie, studii comparate, cunostinte de istorie, filozofie, economie si altele.
Acest rol ar reveni asadar “intelectualilor”, care sa disece ideologia si politicile comuniste, sa le combata, sa disemineze informatii corecte si argumentate, sa educe cetatenii, sa ii faca sa inteleaga cum a fost posibil un astfel de sistem monstrous de guvernare, sa identifice si sa numeasca motivele pentru care a fost posibil un astfel de experiment si ce se poate face ca acesta sa nu se mai repete vreodata.
Din pacate, acest tip de “intelectual” cam lipseste in Romania.
Liiceanu, la fel ca Plesu, se pretinde “intelectual” de dreapta, insa ultimul sau text se inscrie perfect in matricea textelor marxiste de dupa 48, cand ideologii comunisti ii infierau pe burghezi si mosieri in fel si chip.
O arma des folosita de marxisti in argumentare este “demonizarea adversarului”, pe care o vedem si azi folosita atat la pretinsi intelectuali cat si jurnalisti care isi spun de dreapta.
In anii 40-50 comunistii ii numeau pe adversari nu oameni, ci banditi, borfasi si alte asemenea. In legile Securitatii veti gasi ca una dintre atributiile pe care aceasta le avea era sa se ocupe de “elementele dusmanoase”. Nu mai erau oameni, ci “elemente”.
Cititi acum presa asa zis de dreapta din Romania si veti gasi epitete similare si aceeasi strategie de demonizare a adversarului. Articolele lor abunda de expresii gen borfasi, ticalosi, hoti, penali etc.
Romania este in acest moment in situatia in care stanga, reprezentata de PSD, sustine politicile sociale care au la baza gandirea marxista, iar “dreapta” politicile represive ce au la baza aceeasi gandire marxista.
Esenta conceptiei marxiste este ca statul e in centru si dreasupra tuturor, omul servind statul. Conceptia vestica, democratica, pe de alta parte, este ca omul este in centru, iar statul si institutiile sale il servesc pe om.
Ei, ar fi rolul intelectualilor de dreapta sa explice oamenilor acesta diferenta dintre conceptia marxista si cea occidentala, liberala, cu privire la stat si relatia cu individul.
Ar fi apoi rolul acestor intelectuali de dreapta sa explice de ce e important ca individul sa fie pus in centru si care e beneficiul acestui sistem.
Nu exista stat puternic cu indivizi slabi, a caror drepturi sunt incalcate. Sa nu uitam ca institutiile sunt formate din oameni, nu oamenii din institutii. Cand oamenii, ca indivizi, sunt puternici, liberi, atunci si institutiile vor fi puternice. Cand oamenii sunt slabi si sclavi, institutiile vor fi slabe si cu potential de a incalca legea si a-i abuza pe cetateni. Cel mai bun exemplu il vedeti acum in Romania.
Acum, daca cititi textele lui Liiiceanu, Plesu, ori jurnalisti care-si spun de dreapta, nu veti gasi nimic de dreapta in ele. Si unii si altii vorbesc despre stat, despre institutii si despre cum statul trebuie sa fie puternic ca sa lupte cu cei ce au alte optiuni politice decat ei.
Singurul care merita titlul de intelectual de dreapta din Romania este Patapievici. Textele sale intr-adevar diseca ideologia comunista si explica care e problema cu ea.
Romania nu se va vindeca de comunism pana cand nu va avea o dreapta autentica, una care sa pledeze pentru un stat liberal si pentru respectarea drepturilor fiecarui roman in raport cu statul; o dreapta care sa puna statul in slujba cetateanului si nu una care sustine ca e ok ca statul sa calce in picioare oameni, sa bagatelizeze importanta respectarii drepturilor lor sau sa justifice abuzurile organelor de stat si incalcarea Constitutiei.
Liiceanu a dovedit inca odata ca dreapta e pentru el doar un simplu slogan. Argumentele ii sunt mulate, insa, dupa cele marxiste din anii 40-50.
Acesta acuza, de exemplu, ca televiziunile din Romania nu au invitati la nivelul intelectual pe care el il considera ok. Dar el cati ucenici a format care sa produca o schimbare in societate?
Un intelectual nu e unul cu diplome multe ori carti scrise, ci unul care, dupa ce a acumulat multa cunoastere, o stie sintetiza si transmite societatii prin idei proprii. Un intelectual explica si dezvolta sisteme, concepte, politici publice, inoveaza.
In concluzie, cu ce s-a remarcat Liiceanu ca fiind intelectual de dreapta asa cum se pretinde?
Autor: Chris Terhes
Sursa: Chris Terhes
Intelectual de dreapta, intelectual de stanga. “Un intelectual explica si dezvolta sisteme, concepte, politici publice, inoveaza.” Sa intelegem ca suferinta noastra suprema rezida in absenta intelectualilor?! Cine ne tamaduieste de aceasta afectiune?!
In parcurgerea noastra, a fiecaruia dintre noi, pe cararile vietii, in cautarea Regatului pierdut, regasirea de sine, nelinistile, framantarile, intrebarile, angoasele, ne conduc, inevitabil, si pe la casa de ne buni. Nu va imaginati ca scapa cineva, de oriunde ar fi pe fata Pamantului, de o forma sau alta de nebunie, mica, mare, putintica. Ehei, in zona asta, pt o fractiune de timp, ne-am ratacit, pierdut conexiunea cu turnul de control, in mod evident, cel adevarat, suprem, insasi constiinta, sursa suprema, datatoare de enegie vitala. Ne credem imbatabili, detinatori ai adevarului absolut, regi, dumnezei, si ne comportam ca atare, deconectati de la sursa, de la realitate. Ceva nu mai functioneaza in parametri de normalitate, la toate niv. si in toate dimensiunile, personal, social, economic, politic, ideologic, filosofic, planetar, cosmic, climat favorabil dezvoltarii unei anomalii, a unui model care presupune dezorganizarea globala a umanitatii, a persoanei, tradusa prin distrugerea unitatii centrale/psihice si pierderea contactului cu realitatea, ceea ce specialistii in domeniu, denumesc modelul psihotic. Psihoza instaureaza o dezordine mintala care se manifesta in plan expresiv, prin comportament, limbaj etc., suferinta care afecteaza in mod grav mecanismul fundamental de functionarea a sistemului in general, a sistemului nervos, in speta. Actul reflex (reflexul) reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea zonei receptoare, baza anatomica fiind reprez de arcul reflex alcatuit din cinci componente: receptorul, calea aferenta, centrii nervosi/ UNITATEA CENTRALA, calea eferenta, efectorul. Efectul Pygmalion. Exista printre noi, fiinte care ne ajuta sa ne vindecam. Da Doamne, terapeutului mila, lumina, har, iubire, fidelitate, forta, pt ca povara tuturor sa nu il apese prea mult, si ranile pe care le alina sa nu-i atinga bucuria vietii. (din Rugaciunea bolnavului pt terapeut)
Zi frumoasa, tuturor!
Aia care apar in poze sunt “intelectualii lui peste prajit”, adevarate IUDE pt tara si neamul romanesc.