Pe masura ce incepem sa protejam mediul, unele din riscurile mai serioase de conflict vor fi eliminate, insa se vor naste alte posibilitati de criza. Razboaiele petrolului, care se desfasoara deja de cateva decenii pe Pamant, ar putea sa se termine odata cu petrolul, insa tipuri noi de conflict, controverse si suprize neplacute ne asteapta in viitor (inclusiv un ultim val de razboaie pentru petrol).
O privire rapida in viitor, aruncata de Foreign Policy, sugereaza ca instabilitatea produsa de aceasta tranzitie energetica mult-asteptata ne va forta sa ne confruntam cu noi forme de conflict. Iata doar cateva posibile tensiuni geopolitice in era energiei “verzi”:
Razboaiele comerciale
O sursa de tensiune internationala va fi “protectionismul verde”, adica incercarea unor tari de a ridica limite comerciale in fata tarilor care nu adopta masuri de limitare a emisiilor poluante.
Marirea si caderea puterilor petroliere
Vom fi martori ai consecintelor maririi si decaderii statelor a caror economie se bazeaza pe petrol. Mai intai, cresterea pretului la petrol – pana la 250 de dolari per baril, potrivit unor estimari- le va umple trezoreriile. Cu acesti bani, statele brusc imbogatite vor cumpara actiuni ieftine americane, dand emotii nationalistilor. Vor fi cateva decenii de prosperitate si putere.
Insa nu va mai fi cale de intoarcere o data ce petrolul va incepe sa se sfarseasca.
Statele petroliere bogate si puternice vor intra in declin. Cele mai prevazatoare se vor folosi din timp de bani pentru a-si investi intelept banii. Insa moartea lenta a economiei bazate pe petrol va duce la presiuni sociale si fracturi politice. Toate aceste convulsii se vor simti in intreaga lume.
Socurile de dupa boom-ul nuclear
Nu se va putea reversa schimbarea climaterica fara o mai larga folosire a energiei nucleare. Este eficienta, nu polueaza, o tona metrica de uraniu produce aceeasi cantitate de energie ca si 3.600 de tone metrice de petrol (aproximativ 80.000 de barili).
Este mai sofisticata si mai testata decat noile alternative energetice. Va fi tentanta si pentru tarile in curs de dezvoltare. In cele din urma insa, aceasta forma de energie are si o multime de riscuri – doua sunt mai importante: cum te debarasezi de combustibilul epuizat fara a dauna mediului si cum sa asiguri siguranta combustibilului de-a lungul ciclului vietii sale.
Cu fiecare centrala atomica construita, creste sansa unui accident sau a unui terorist hotarat sa-si spuna punctul de vedere “exploziv”. Expertul in arme nucleare Robert Gallucci este de parere ca un incident terorist nuclear este “aproape sigur”.
Un astfel de eveniment ar trimite unde de soc in intreaga lume si ar afecta toate aspectele vietii, de la controale mai stricte la aeroport la restrictii comerciale.
Razboaie pentru apa
Astazi, 1,1 miliarde de persoane nu au acces la apa curata, iar in doua decenii, potrivit unor estimari, doua treimi din populatia Globului va trai in regiuni unde apa este deficitara. Apa va fi “noul petrol” atat datorita valorii pe care o va capata cat si datorita razboaielor pe care le va declansa.
In mod ironic, goana dupa alternative energetice care sa inlocuiasca petrolul va duce la inrautatirea problemei apei, intrucat unele culturi agricole destinate producerii de biocarburanti consuma cantitati uriase de apa.
Litiul, un element “fierbinte”
In Asia, Europa si SUA, oamenii sunt tot mai incantati de masinile electrice, care ar pune capat dependentei de petrol si ar juca un rol semnificativ in scaderea emisiilor de dioxid de carbon. Problema este bateria masinilor electrice.
Se iau in considerare mai multe solutii, printre care si baterii care produc electricitate din reactia directa a litiului cu oxigenul. Cea mai probabila cale de actiune, pana acum, este bateria litiu-ion folosita pentru camere foto, computere si telefoane mobile. Acestea au capacitate mai mare si viata mai lunga decat modelele bazate pe nichel, asa ca sunt ideale pentru vehicule.
Asta inseamna ca litiul va de veni un bun extrem de cautat in anii care urmeaza. Mai mult, doua treimi din rezervele mondiale de litiu sunt concentrate in sudul Americii Latine, adica in Desertul Atacama, impartit de doua tari, Chile si Bolivia.
Acestea au o animozitate istorica, mai ales ca Chile a reusit sa taie accesul Boliviei la mare. Lupta celor doua state pentru investitori in domeniul litiului, si competitia intre minele lor de litiu ar putea conduce al un nou razboi- ca sa nu mai spunem ca mineritul litiului este o activitate foarte costisitoare.
Mai mult, China si Rusia, care au si ele rezerve semnificative de litiu, ar fi interesate sa alimenteze acest conflict, ca sa profite de pe urma scoaterii din ecuatie a rivalilor pe piata litiului.
sursa: ziare.com
Suna a ultimul “episod” din CARTEA SFANTA…sUNT ORTODOX CONVINS DE ADEVARURILE BIBILIEI…